HALLOWEEN 2013. Care sunt originile celei mai înspăimântătoare sărbători

Potrivit cercetătorilor, Halloweenul este o sărbătoare creştină care derivă, însă, dintr-unele păgâne – din festivalurile celtice ale recoltei şi din Samhainul galic. Alţi experţi susţin că este o sărbătoare pur creştină, care nu are nicio legătură cu păgânii.

Cuvântul Halloween datează din anul 1745 şi este de origine creştină. „Halloween” înseamnă „hallowed evening” sau „holy evening” în limba engleză, adică „seara sfântă”. Cuvântul provine dintr-un termen scoţian pentru „All Hallows Eve” (Seara tuturor sfinţilor).

Istoricul Nicholas Rogers spune că „unii folclorişti au descoperit originile Halloweenului în sărbătoarea romana Pomona, zeiţa fructelor şi seminţelor, sau în festivalul morţilor – Parentalia. Este însă mai apropiat de festivalul celtic Samhain„. Cuvântul „samhain” vine de irlandeza veche şi înseamnă „sfârşitul verii”.

Samhainul se sărbătorea în Irlanda, Scoţia şi în Isle of Man. Se ţinea în jurul datei de 31 octombrie – 1 noiembrie, iar festivaluri asemănătoare erau organizate şi de celţii britanici.

Alte articole

Grea e viața la bloc. Gestul unui locatar i-a băgat în sperieți pe vecini

Rețete de Halloween care îi vor da pe spate pe copii. Biscuiții cu dinți care îi vor face îngrozitor de fericiți pe cei mici

Samhainul marca sfârşitul sezonului recoltei şi începutul iernii, partea „întunecată” a anului. Precum de Beltane, în această perioadă spiritele puteau să ajungă mai uşor în lumea noastră şi erau foarte active. Spiritele, denumite Aos Si, erau respectate şi temute şi li se ofereau ofrande, precum mâncare sau băutură, pentru a proteja oamenii pe timpul iernii. Se spunea că spiritele morţilor îşi revizitau casele la acea dată, astfel încât oamenii puneau locuri la masă special pentru ele.

În cadrul festivalului se folosea mult focul, care avea puteri de curăţare şi de protejare.

Tradiţia costumelor de Halloween vine din secolul al XVI-lea, când oamenii se deghizau şi mergeau din casă în casă recitând versuri, cântând şi cerând la schimb mâncare. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite.

Dovleacul sculptat provine din secolul al XVIII-lea, când era folosit pe post de lampă. Profitând de ocazie, tinerii au început să sculpteze feţe înfricoşătoare pe bostan. Lămpile erau folosite în special pentru a speria spiritele rele.

În ziua de azi, Halloweenul este influenţat de dogma creştină, fiind ţinut în seara dinaintea sărbătorii creştine „Ziua Tuturor Sfinţilor”, pe 1 noiembrie. „Ziua Tuturor Sfinţilor” a fost introdusă în calendarul creştin în anul 609, însă era sărbătorită iniţial pe 13 mai. În 835, ea a fost schimbată pe 1 noiembrie – aceeaşi dată ca a Samhainului, de Papa Grigore al IV-lea.

Deoarece sărbătoarea cade în vremea recoltării merelor, merele glazurate sau caramelizate se numără printre mâncărurile tradiționale de Halloween. Un obicei ce persistă în Irlanda de astăzi este gătirea (sau mai adesea, achiziționarea) de barmbrack (báirín breac), o prăjitură ușoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece”. Se spune că cei care mănâncă un barmbrack cu inel își vor găsi dragostea în anul următor.

Printre mâncărurile asociate sărbătorii mai întâlnim caramelele (Marea Britanie), porumbul caramelizat sau prăjit, Colcannon (Irlanda) şi mâncărurile cu dovleac.

Halloweenul este sărbătorit în foarte multe țări de pe glob, în principal în Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Marea Britanie, iar ocazional în unele părți ale Australiei și Noua Zeelandă. În America de Nord și Canada își menține cel mai înalt nivel de popularitate. În fiecare an, 65% dintre americani își decorează casele și birourile pentru Halloween.