Autorităţile boliviene nu au confirmat niciun deces în urma acestor violenţe, limitându-se să anunţe circa o sută de arestări. Media au informat la rândul lor privind un bilanţ de opt răniţi.
Comisia interamericană a drepturilor omului a confirmat totuşi cele cinci decese, precum şi un număr neprecizat de răniţi. Aceasta a denunţat într-un comunicat „utilizarea disproporţionată a forţei poliţieneşti şi militare”, în special a armelor de foc, pentru reprimarea manifestaţiilor.
Incidentele au izbucnit la periferia Cochabamba, unde mii de cultivatori de coca s-au înfruntat toată ziua cu forţele de ordine. Manifestanţii încercau să ajungă în centrul oraşului pentru a protesta împotriva noului guvern al preşedintei interimare Jeanine Anez. Ei au fost însă blocaţi de poliţie, care i-a împiedicat să ajungă pe un pod.
Manifestanţii „aveau arme, puşti, cocteiluri molotov, bazooka artizanele şi dispozitive explozibile”, a declarat comandantul poliţiei din Cochabamba, col. Jaime Zurita.
„Ei folosesc dinamită şi arme mortale precum puştile Mauser 765. Nici forţele armate şi nici poliţia nu sunt echipate cu un asemenea calibru, sunt îngrijorat”, a adăugat el.
Manifestanţii au fost dispersaţi după căderea nopţii de poliţia antirevoltă, sprijinită de armată şi de un elicopter.
Evo Morales, în vârstă de 60 de ani, s-a proclamat învingător al alegerilor prezidenţiale de la 20 octombrie, în urma cărora ar fi urmat să exercite un al patrulea mandat.
Opoziţia a acuzat însă fraude şi au avut loc numeroase proteste, uneori foarte violente. O revoltă în rândul poliţiei şi apoi abandonarea sa de către armată l-au determinat să demisioneze.
După ce Evo Morales şi-a anunţat demisia, susţinătorii săi au reacţionat cu furie, acuzând o „lovitură de stat” alimentată de opoziţie