Lucrările ştiinţifice ale cercetătorilor finlandezi, publicate la sfârşitul lui decembrie în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), confirmă faptul că principalele emoţii umane, care sunt frica, tristeţea sau fericirea, sunt resimţite în acelaşi fel de către toţi oamenii, indiferent de cultura de origine a individului, scrie jurnalul.ro care citează Le Figaro.
Echipa condusă de Lauri Nummenmaa, de la Facultatea de Ştiinţe din Aalto, s-a bazat pe mărturiile a 701 voluntari, cărora li s-au prezentat imagini statice sau filmări video ce stârneau o emoţie specifică. Participanţii la studiu urmau să prezinte pe o siluetă umană acele părţi ale corpului pe care le simţeau supra-activate sau, dimpotrivă, a căror activitate era diminuată.
Majorităţii emoţiilor numite „primare”, cum sunt furia, frica sau surpriza, era asociată astfel o creştere a activităţii la nivelul pieptului, caracterizată prin „accelerarea ritmurilor respiratoriu sau cardiac”, notează autorii studiului. Dimpotrivă, tristeţea se distinge printr-o slăbire a activităţii membrelor superioare. Senzaţiile gastro-intestinale şi la nivelul gâtului sunt proprii dezgustului.
Citeşte şi Lucruri ciudate de la care nu te aştepţi să te facă fericit
Fericirea este singura emoţie care se traduce printr-o accelerare a activităţii întregului corp.
Citeşte şi Simţul mirosului anticipează frica
În opinia lui Jean-Louis Millot, procesor în domeniul neuroştiinţei din cadrul Universităţii din Franche-Comte, respectiva topografie ar putea face să avanseze cercetările în vederea înţelegerii mecanismelor emoţionale încă puţin cunoscute.
Indiferent care este emoţia resimţită, ea nu este anodină pentru corp, adaugă Henrique Sequeira, profesor de neoroştiinţă afectivă la Universitatea din Lille. Emoţiile sunt o veritabilă interfaţă între creier şi corp. Ele induc reacţii musculare, hormonale, neurologice şi imunitare. De altfel, acestea sunt legăturile pe care le explorează medicina psihosomatică, potrivit căreia „emoţiile repetate pot să aibă, la unii indivizi predispuşi, un impact pozitiv (vindecarea mai rapidă de un cancer) sau negativ (vulnerabilitate cardio-vasculară, astm) asupra sănătăţii, lovind în mod repetat şi inutil aceleaşi organe”, explică Sequeira.
Citeşte şi Frica şi furia distrug sistemul imunitar, avertizează Dalai Lama