Harta Longevității în România: până în 2050, o treime din populația țării va avea peste 65 de ani

Harta Longevității în România. În ţara noastră, locuiesc 370.309 de persoane cu vârsta de peste 85 de ani, reprezentând 1,94% din totalul populației rezidente. Din acest număr, 255.394 sunt femei și 114.915 sunt bărbați. Această distribuție indică o predominanță semnificativă a femeilor în rândul persoanelor vârstnice, cu 140.479 mai mult. În România, 0,92% din populație are vârsta de peste 90 de ani, reprezentând 106.838 de persoane, ceea ce subliniază o longevitate notabilă. România ocupă locul 33 în Europa în ceea ce privește speranța de viață și locul 95 la nivel mondial.

Zona cu cel mai mare număr de longevivi este București, cu un număr de 35.715 seniori 85+, ceea ce înseamnă 9,64% din populația capitalei. Pe locul II se află județul Prahova, unde numărul seniorilor 85+ este de 15.944, urmat de județul Iași cu un număr de 13.585.

România se apropie rapid de un moment de răscruce demografic. Cu o populație îmbătrânită și o speranță de viață sub media europeană, țara noastră trebuie să își ajusteze strategiile de sănătate publică și sociale pentru a răspunde nevoilor seniorilor. Dar cum putem depăși această provocare? Un răspuns important vine dintr-un proiect național de cercetare, „Harta Longevității în România”, realizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Acesta este primul studiu național care cartografiază zonele unde seniorii trăiesc peste media națională, dezvăluind „zonele albastre” românești – localități unde viața de peste 85 de ani este o normă, nu o excepție.

Se schimbă legea pensiilor! Creşteri semnificative pentru anumite categorii, anunţul făcut de Simona Bucura-Oprescu

Statistici recente arată că speranța de viață în România este de 77,8 ani, cu mult sub media Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că mulți români se confruntă cu boli cronice și o calitate scăzută a vieții la vârste înaintate. Însă, proiectul   de cercetare „Harta Longevității în România” oferă o perspectivă mai optimistă asupra vieții după 85 de ani. Zonele rurale din județe precum Buzău sau Mehedinți au fost identificate ca fiind zone unde locuitorii trăiesc în mod constant peste 90 de ani. Factorii genetici, alături de stilul de viață și alimentația echilibrată, sunt principalele explicații.

Acest proiect este important nu doar pentru a înțelege longevitatea, ci și pentru a implementa schimbări. În cadrul conferinței „Harta Longevității în România”, care va avea loc pe 9 octombrie, ora 10:00, la Biblioteca Academiei Române, se vor prezenta rezultatele complete ale studiului. Conferința va reuni cercetători din domeniul gerontologiei, sănătății publice și sociologiei, care vor analiza impactul factorilor genetici și de mediu asupra longevității. Aceste descoperiri pot influența dezvoltarea unor politici publice care să promoveze îmbătrânirea activă și sănătoasă.

Citeşte şi: Val uriaş de scumpiri în această toamnă. Preţurile la alimente o vor lua razna: care produse vor deveni un lux pentru români
România are nevoie urgentă de soluții care să sprijine populația îmbătrânită, mai ales având în vedere că până în 2050 se preconizează că 31% din populație va fi peste 65 de ani. „Harta Longevității în România” oferă o radiografie a longevității din țara noastră, dar și un ghid pentru viitor. Seniorii longevivi ne arată că o viață lungă nu este doar o chestiune de ani adunați, ci și de calitate a acestor ani și sănătate. Conferința din 9 octombrie este doar începutul unui dialog despre cum putem îmbunătăți viața pentru generațiile viitoare de români.