Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe în caz de cutremur. În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului.
Cutremur Turcia și Siria. Bilanțul deceselor a ajuns la 5.000 de persoane. Sunt sute de mii de răniți
„În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează”, explică cercetătorul, citat de MonitorulCluj.
Județul Cluj este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.
Țările din Europa cu cel mai mare risc seismic. Pe ce loc se află România?
Din păcate, schimbările climatice influențează în mod direct și nefast aceste efecte pe măsură ce fenomene naturale cum ar fi inundațiile dezastruoase, incendiile de vegetație sezoniere tot mai intense ori valurile de caniculă sunt din ce în ce mai răspândite în regiune.
De aceea, autoritățile din țările europene își prioritizează activitățile și încearcă să găsească cele mai bune soluții în ceea ce privește managementul riscurilor de producere a dezastrelor naturale, între care și cutremurele de pământ.
Acest lucru este valabil și în România sau, mai bine spus, mai ales în România, care, spun specialiștii, este țara cu unul dintre cele mai pronunțate profiluri de risc seismic la nivel continental.
În Europa, geografia generală a seismicităţii rezultă, în principal, din coliziunea plăcilor tectonice Africană şi Eurasiatică.
Pe continent sunt mai multe ţări europene care au regiuni cu puternică activitate seismică. Țările cu cel mai ridicat risc seismic la nivel european sunt Italia, Grecia și Turcia, cutremurele provocând pe teritoriul acestora dezastre imense în ultimul secol.
În Italia s-au produs nouă cutremure cu magnitudinea de peste 6 grade Richter în ultimul secol. De departe, cel mai devastator a fost cel produs în 1915, care a avut 7 grade Richter și care a făcut peste 32.000 de victime.
Mărturiile românilor prinşi în cutremurul devastator din Turcia. „A fost groaznic, a fost lung şi foarte puternic!” VIDEO
Cel mai recent cutremur produs în Cizmă a fost cel din 2009, atunci când peste 300 de persoane și-au pierdut viața în regiunea Abruzzo în urma seismului de 6,3 grade, care a avut epicentrul lângă L’Aquila, capitala regiunii.
Italia nu este, însă, zona cu cel mai ridicat risc de producere a cutremurelor de pământ din Europa. În Grecia, în ultimii 100 de ani, s-au produs 15 cutremure de 6 şi 7 grade pe scara Richter, cu cel mai puternic produs în 1956.
Acela a avut o magnitudine de 7,7 grade și a omorât 56 de oameni. În 1999, însă, numărul morţilor a fost de aproape trei ori mai mare, după un cutremur de 6 grade care a lovit Atena.
Pe harta seismică a Europei, Turcia este, poate, cel mai greu încercată țară, cu 43 de cutremure de 6 şi 7 grade produse în ultimul secol. Unul dintre cele mai puternice a avut loc în 1939 și a făcut peste 32.000 de morţi.
Șase decenii mai târziu, în 1999, s-a produs un alt cutremur devastator, în regiunea Izmit, la 100 de kilometri de Istanbul, în urma căruia peste 17.000 de oameni și-au găsit sfârșitul.
În ultimul secol, în România s-au înregistrat 13 seisme majore, care au afectat peste 400.000 de oameni și s-au soldat cu mai bine de 2.000 de victime.
În ceea ce privește daunele provocate, doar dacă ne referim la puternicul cutremur de pământ produs la 4 martie 1977, valoarea totală a pagubelor a depășit echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Au murit atunci 1.500 de oameni, iar peste 35.000 au rămas fără casă, informează Worldbank.org.
Cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii 30 de ani a avut o magnitudine de 6.0 grade şi s-a produs în octombrie 2004. Cel mai recent a avut loc în ianuarie 2020 și a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter.
Seismicitatea din țara noastră este grupată pe mai multe zone epicentrale. Este vorba despre Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. De asemenea, există și alte zone epicentrale care se găsesc în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a regiunii Olteniei, în nordul Moldovei, precum și în Câmpia Română.
Zona seismică de maximă intensitate din țara noastră este Vrancea. Cutremurele vrâncene produc de obicei avarii însemnate, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a acestora.
Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele produse în Vrancea. Cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La polul opus, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în zona Metalurgiei, IMGB şi Dâmboviţa.
Statistic vorbind, cutremurele cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter și peste se produc de regulă în zona Vrancea odată la aproximativ 10 ani. Cele cu magnitudinea de 7 grade au loc odată la 33 de ani, în timp ce seismele cu magnitudinea de 7,5 grade sau peste se produc la fiecare 80 de ani.
Seismolog INFP, mesaj tulburator: Este posibil sa avem un cutremur de 7 grade si in Romania
„Eu zic că este posibil să se întâmple. Nu s-a mai produs un cutremur de 7 grade din 1990, când au fost cele două cutremure. Inițial, unul a fost creditat cu 6,9 grade, iar americanii de la USGS îl creditează cu 7,1.
Sunt 32 de ani, deci ar putea să se producă și la noi, mai ales că nu am sesizat ca din 2004 încoace să mai producă un cutremur de 6 grade, de exemplu”, a spus Mihai Diaconescu, seismolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), marţi, la un post TV.
Specialistul mai precizează că seismele dese şi mici din România, în special cele din zona seismică Vrancea, nu eliberează din tensiunile acumulate.
„Cutremurele acestea care au avut loc au fost superficiale, undeva în jur de 20 de kilometri ori la noi, cel puțin până acum, cutremurele de peste 7 au fost generate la adâncimi mari, peste 90 de kilometri”, a mai spus Mihai Diaconescu.