După ce anul trecut Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a scos la licitaţie construcţia a 247 de kilometri de autostrăzi, printre care tronsoanele Lugoj-Deva (trei loturi), Sebeş-Turda (patru loturi) sau Comarnic-Braşov, în 2014 instituţia se pregăteşte să lanseze licitaţii pentru alţi 375 de kilometri de autostrăzi, printre care Sibiu-Făgăraş, Nădlac-Arad (lot 2), Suplacu de Barcău-Borş sau Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş, a anunţat ministrul Transporturilor. Tot anul acesta, Şova speră ca CNADNR să desemneze investitorii privaţi care vor construi în concesiune autostrăzile Craiova-Piteşti (în iulie) şi centura de sud a Capitalei (în mai).
CNADNR va lansa de asemenea licitaţiile pentru studiile de fezabilitate a aproape 1.800 de kilometri de autostrăzi anul acesta. Şova a adăugat că până în 2020 România va avea 2.440 de kilometri de autostrăzi, aproape 90% din acestea reţea urmând să fie gata mai devreme, în 2018, odată cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.
Cum va finanţa însă CNADNR construcţia a încă 1.800 de kilometri de autostrăzi până în 2020? Şova spune că pe lângă banii ce vor veni din fonduri europene, fie din exerciţiul financiar 2007-2013, fie din 2014-2020, statul va folosi de asemenea bani din acciza suplimentară la carburant, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie. Astfel, fondurile colectate din acciză în acest an pentru construcţia de autostrăzi sunt estimate la 2 miliarde lei (0,45 miliarde de euro), urmând ca din 2015 suma să crească la 2,4 miliarde lei (0,5 miliarde de euro) anual, a explicat ministrul transporturilor. Acciza ar urma să finanţeze construcţia a 697 de kilometri de autostrăzi pe rutele Suplacu de Barcău-Gilău, Târgu-Mureş-Târgu-Neamţ-Siret, Bucureşti-Giurgiu, Calafat-Craiova, respectiv Craiova-Alexandria.
În prezent, România are 645 de kilometri de autostrăzi, iar cea mai mare parte a acestora, circa 500 de kilometri, au fost deschişi circulaţiei după Revoluţie, la un ritm mediu de 20 de kilometri pe an, potrivit calculelor ZF.