Havrileţ: Plafonarea preţurilor la energie este imposibilă. Trebuie să creştem capacitatea reală de producţie

El a arătat că instituția pe care o reprezintă a realizat un raport minimal al cauzelor care au dus la creșterile de preț din ultimele luni de pe piața de energie.

„Urmare a unor analize realizate de ANRE, împreună cu Consiliul Concurenței, privind lunile de vară, am ajuns la concluzia comună că nu au existat înțelegeri în piață între actori, în special între producători. Când piața solicită o creștere a producției, producătorii sunt în dificultate de a răspunde acestei solicitări„, a spus Havrileț.

Potrivit acestuia, deși, teoretic, România dispune de o capacitate instalată de producție a energiei de 22.000 de MW în statistici, practic, când piața solicită peste 9.000 de MW, apar deja probleme cu asigurarea necesarului.

„Nici interconectarea sistemelor nu este extraordinar de mare și nu ne-ar putea satisface o solicitare în plus între 1.000 și 2.000. Nu există această interconectare. Deci, din raportul ANRE reiese că măsura pe care trebuie să o ia în considerare Ministerul Energiei, în principal, este o preocupare pentru a crește capacitatea reală de producție, alta decât cea din surse regenerabile, pentru că în secetă nu este nici apă, nici vânt, se merge pe producție convențională, iar aici trebuie să reliefăm rolul producătorului pe cărbune„, a continuat Havrileț.

Alte articole

ANRE face branșarea la curent mai simplă pentru români. Se elimină un document esențial

Distribuitorii de energie ar vrea bani în plus pe factura de curent, pentru a putea face investiții. Reacția ANRE

El a amintit o situație din anul 2013, când prețul energiei era foarte mic, iar minerii de la Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) au venit la București pentru a cere măsuri administrative pentru creșterea prețurilor.

„În 2013 era o perioadă de consum mic, au fost zece zile libere, 1-10 mai, cererea era de 4.000 de MW, Hidroelectrica deversa, pentru că era exces de apă, Nuclearelectrica era pe poziții, iar minerii au venit la ANRE unde au stat două săptămâni și au cerut intervenția noastră. Le-am comunicat că nu putem interveni, că piața nu solicită energie la prețul cerut de Oltenia, pentru că era energie ieftină în exces. Au urmat măsuri drastice la CE Oltenia pentru reducerea cheltuielilor, pentru că nu s-a putut interveni administrativ„, a relatat președintele ANRE.

În această vară, situația este exact invers și, la fel ca și atunci, ANRE nu poate interveni, a susținut el.

„Acum fenomenul se repetă invers, nu este apă, nu este vânt, reactorul mai cade, iar furnizorii vin și ne spun că prețul este prea mare și ne cer să intervenim administrativ și să plafonăm prețul de producție, lucru imposibil într-o economie de piață în general și într-o piață bursieră 100% în special. Nu ai cum să intervii. Problema este că au dezinformat și au introdus aceste elemente greșite în discursul public pentru cei care nu cunosc situația, s-a introdus ideea că ANRE nu a făcut ce a trebuit, adică nu a intervenit administrativ să inducem pierderi producătorilor, plafonând prețul„, a mai spus Havrileț.

El a reluat ideea că o soluție poate fi o mai bună preocupare pentru extinderea capacităților de producție în alte zone decât cele din surse regenerabile, amintind aici proiectul noii termocentrale pe gaze pe care Romgaz o construiește la Iernut.

„Iernut este o investiție foarte așteptată. Este adevărat că doar în zona de resurse regenerabile producătorii beneficiază de susținerea investițiilor, dar sunt măsuri care să încurajeze și alți producători de energie, cum ar fi piața de echilibrare, unde prețul este cel de închidere a pieței din PZU plus 450 de lei, adică 100 de euro, echivalentul a trei certificate verzi. Pe piața de echilibrare pot intra acei producători care pot închide și deschide rapid, care pot virtual să înmagazineze energie în apă și, mai nou, în gaze. Intrarea în piața de echilibrare este ieftină, ieșirea este ieftină. Hidroelectrica este calificată ca un fel de monopol natural pe această piață, dar investițiile care se fac în producția pe gaze arată că și acest domeniu se va dezvolta în următorii 20-30 de ani, pentru a face trecerea de la surse convenționale spre cele regenerabile”, a mai arătat oficialul ANRE.

Havrileț a avertizat, totodată, că Piața pentru Ziua Următoare ar trebui să fie una de ajustare, iar jucătorii ar trebui să se bazeze cu preponderență pe piețele pe termen lung.

„Trebuie să învățăm din tot ceea ce s-a întâmplat în piață, iar primul lucru pe care trebui să-l învățăm este că prețul pe PZU nu va mai fi niciodată în medie mai mic decât cel din contractele pe termen lung. De altfel, pe termen lung, prețul a rămas același, în jur de 165 de lei pe MWh. Este o modalitate corectă pentru orice furnizor să se bazeze pe piețele la termen, iar Piața pentru Ziua Următoare să fie una de ajustare„, a susținut el.

Havrileț a mai spus că, pentru producători, aceasta a fost cea mai frumoasă perioadă din ultimii 20 de ani din punct de vedere financiar, oferind drept exemplu faptul că Hidroelectrica și Nuclearelectrica au oferit acționarilor dividende de un miliard de euro. Aceste companii sunt deținute de statul român în proporție de 80%, respectiv 82,5%.

„Furnizorii sunt cei care au pierdut, pentru că au contat prea mult pe o piață speculativă. Prețul acolo nu este fix, este speculativ, poți să câștigi sau poți să pierzi, dar atunci când pierzi nu poți să ceri măsuri administrative. Din partea marilor consumatori nu am avut plângeri, pentru că ei au contracte pe piețele la termen”, a completat președintele ANRE.

El a mai anunțat că, în prezent, se lucrează la introducerea unor derivate financiare pe bursa de energie OPCOM.

„Se discută și despre acele derivate financiare care ar trebui să fie gestionate pe bursă. Există o propunere, este vorba de contracte de tip futures, care pot asigura o protecție împotriva volatilității, ducând în viitor aceste diferențe mari de preț și pe o perioadă lungă de timp. Aceste derivate nu există în acest moment, furnizorii nu au posibilitatea de a se proteja. Lucrăm la nivelul ANRE, OPCOM și Consiliul Concurenței pentru introducerea acestor mecanisme pe piețele bursiere”, a precizat Havrileț.