Procesul în care Hayssam este judecat pentru delapidare şi înşelăciune a avut termen şi pe 23 iulie, când sirianul nu a fost adus la instanţă pentru că nu a putut fi citat, magistraţii nereuşind să afle locul în care acesta era deţinut.
La începutul şedinţei de judecată din 23 iulie, a fost citit referatul cauzei, iar grefierul a anunţat că la dosar, în urma unor demersuri făcute luni de Tribunalul Bucureşti în vederea citării lui Omar Hayssam, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi Poliţiei Capitalei, cele două instituţii au remis răspunsuri prin care arată că „nu se ştie locul în care se află” sirianul.
În acest context, avocaţii inculpaţilor au cerut amânarea judecării cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare.
Instanţa a stabilit două termene, respectiv unul în 31 iulie, când se va judeca propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam şi a fratelui său Mohamad în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.
Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat pe 19 iulie, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.
Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare, din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător.
Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.
Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.
În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.
Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.
Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.
Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.
Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în dimineaţa zilei de 19 iulie, anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.
În 23 iulie, Poliţia Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reţinere şi arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în ţară, într-o unitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Reprezentanţii ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului Bucureşti Rahova şi este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.
În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.