Hellvig: SRI este în afara oricărui joc de putere. Mă aştept ca exercitarea controlului civil să nu se transforme în instrument politic

„SRI este, astăzi, în afara oricărui joc de putere. A fost un efort depus de-a lungul mai multor ani, însă, mă aștept ca și cei din exteriorul serviciului să fie responsabili și să evite atragerea serviciului în astfel de construcții. Controlul civil al SRI se face de către comisia specializată a Parlamentului, iar, eu, în calitate de director, mi-am exprimat permanent totala deschidere pentru asigurarea unui control real și permanent. În egală măsură, mă aștept ca acest control să nu se transforme într-un instrument cu miză politică sau mediatică. Este obligatoriu ca serviciul și societatea să beneficieze de un cadru legislativ clar, complet, actual și modern”, a afirmat Hellvig, într-un discurs susținut la Universitatea de Vest din Timișoara.

El a adăugat că SRI a fost primul care a reclamat necesitatea actualizării cadrului normativ.

„Am solicitat în mod public, repetat, sprijinul Parlamentului pentru adoptarea noului pachet de legi privind securitatea națională cu scopul de a ne clarifica limitele de competență și de a le aduce în actualitate. Sunt un democrat în esență, motiv pentru care am respins mereu abuzurile și excesele. Cred în reguli, cred în democrație și cred că fiecare poate fi performant dacă își face datoria profesionist la rolul pe care îl are, cu tenacitate și mai ales cu echilibru”, a spus directorul SRI.

Hellvig a punctat necesitatea existenței unor interlocutori avizați în cadrul instituțiilor beneficiare ale informațiilor furnizate de SRI.

„Niciun serviciu de informații nu poate să lupte și să se apere singur. În egală măsură, avem nevoie de interlocutori avizați în cadrul instituțiilor beneficiare ale informațiilor furnizate de serviciu. Altfel, expresii ca promovarea interesului național, cooperarea interinstituțională, abordare integrată, responsabilitate, din păcate, nu reprezintă decât o retorică sterilă”, a explicat el.

Potrivit directorului SRI, România poate rezista, pe de o parte, dacă își va apăra democrația și, în același timp, se va consolida ca stat.

„Iar un stat consolidat înseamnă instituții puternice, raporturi echilibrate, viabile și oneste între acestea. (…) Oamenilor le e mai bine în democrații, în piețe libere, în lumi bine ancorate în care pot să fie liberi și demni. Aceste societăți sunt, însă, afectate în prezent de noi amenințări și presiuni care trebuie înțelese, cunoscute și mai ales gestionate. Nu putem progresa decât prin democrație și prin modelele societăților deschise capabile să susțină instituțiile puternice. Nu putem progresa decât dacă ne desfășurăm activitatea în afara oricăror imixtiuni și ingerințe. Suntem loiali oamenilor și intereselor de securitate ale statului român, ale cetățenilor țării, ale partenerilor și aliaților României”, a evidențiat Eduard Hellvig.

Citeşte şi: Eduard Hellvig: SRI a încheiat orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de 1989

Discursul lui Eduard Hellvid la Universitatea de Veste Timişoara

Domnule Rector,

Distinse doamne și stimați domni,

Vă mulţumesc pentru invitaţia dumneavoastră şi vă mărturisesc că mă simt onorat să particip la deschiderea anului universitar alături de studenţii uneia dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ universitar din țară. Includerea cursului de masterat pentru Studii de Securitate Globală în programa de învăţământ dovedește capacitatea Universității de Vest – de adaptare a curriculei academice  la provocările lumii în care trăim. Totodată, reflectă dorința de a pregăti experți capabili să evalueze corect riscurile cu care ne confruntăm. Revenind în prezent, nu vă ascund că demersul de creare a acestui program de studii rezonează cu un obiectiv major al Serviciul Român de Informaţii – creșterea culturii de securitate în România.

Din aceste considerente, adresez felicitări inițiatorilor.

Faptul că lansăm astăzi, aici, acest masterat în domeniul studiilor de securitate globală nu este deloc întâmplător. Timișoara a avut permanent un rol istoric semnificativ în conectarea noastră la spiritul lumii libere, ca primă poartă românească spre Occident. Timișoara este, mai cu seamă în ultimele decenii, un vector de afirmare a identității noastre europene. Mediul universitar a jucat un rol esențial în acest sens, prin efortul civic de afirmare a valorilor societății deschise – aşa cum sunt ele descrise de Karl Popper şi Hannah Arendt. De aceea, salut fără rezerve inițierea acestui demers academic – de conectare la studiul problematicii securității internaționale.

Ne regăsim cu toţii într-un context regional şi global marcat  de o dinamică accelerată și mai puțin predictibilă – în care anticiparea evoluţiilor mediului de securitate are o importanţă majoră. Consider că aveţi în faţă o misiune dificilă – să învățați despre cum se construieşte educaţia de securitate într-un stat european, membru NATO, aflat la granița estică a marii familii occidentale și confruntat cu serioase ameninţări regionale.

În viziunea mea, misiunea unui serviciu modern de informaţii este să furnizeze informaţii de calitate. În toată lumea, informaţia valoroasă se obţine greu, în secret, cu profesionişti şi riscuri pe măsură. Aceste informaţii, utilizate corect de către beneficiarii lor, au rolul de a aduce în societate siguranţă, bunăstare, progres – adică de a consolida democraţia. În ceea ce priveşte lupta împotriva riscurilor de securitate, un serviciu secret modern trebuie să rămână invizibil, având ca principală raţiune de a fi – prevenirea acestor riscuri.  Rolul nostru este de a fi cu un pas înaintea ameninţărilor. Această misiune, deloc uşoară, nu poate fi îndeplinită în mod solitar, ci împreună cu toate instituţiile statului, într-un parteneriat real şi onest. Eu cred că succesul şi performanţa unui serviciu de informaţii nu se măsoară în cifre. Se măsoară în valoarea şi, mai ales, impactul informaţiilor.

Consider că anul 2018 este esențial pentru Serviciul Român de Informaţii – pentru trecerea de la perioada de transformare, la perioada de optimizare; de la generația tranziției, la ceea ce eu sper să fie generația civilizaţiei euro-atlantice. Spun asta pentru că, în mandatul meu, echipele de conducere (atât la nivel central cât și teritorial) ale instituției au fost infuzate masiv cu tineri profesioniști, având energia și viziunea adecvate amenințărilor cu care ne confruntăm.

În ciuda numeroaselor afirmații vehiculate deliberat, pot spune cu toată responsabilitatea că SRI a încheiat orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de ’89, şi că întreaga activitate este guvernată de principii şi valori pe care le respectăm în orice împrejurare (dintre acestea, poate cele mai importante sunt legea şi securitatea cetăţeanului).

De exemplu, s-a vorbit în aceste zile despre anchetarea dizidentului inginer Gheorghe Ursu. Au trecut 32 de ani de atunci. Au trecut 30 de ani şi de la evenimentele din Braşov 1987. Şi sunt de acord că trebuie făcută odată lumină în aceste cazuri. Iar eu voi face tot ce ţine de mine pentru acest lucru. Vă anunţ în premieră că am finalizat, în cadrul unor structuri interne specializate, procedurile pentru a putea preda către CNSAS și anumite documente care nu au putut fi predate până acum, potrivit legii, și care sper că vor lămuri aspecte importante legate de trecutul controversat. De fapt, conform legii, SRI a predat CNSAS toate dosarele solicitate de Consiliu – referitoare la cadre stabilite prin sentinţe judecătoreşti ca fiind „lucrători ai Securităţii”. Pentru perioada imediat următoare, ne-am propus o reevaluare a tuturor dosarelor care mai sunt în Arhiva Centrală, în vederea identificării documentelor care pot fi predate. Generaţia dumneavoastră are dreptul să cunoască şi să înţeleagă trecutul – pentru a putea construi împreună viitorul.

În acești doi ani și jumătate (de când mă aflu la conducerea SRI), am acordat o atenție prioritară valorificării resursei umane a Serviciului. Tocmai de aceea,  sper ca într-o zi, cei mai performanți dintre dumneavoastră să ne deveniți colegi. Sunteți generația spre care Serviciul Român de Informații își deschide porțile, ca etapă în procesul de optimizare pe care-l parcurge. Aveți șansa să vă fi născut și să creşteţi într-o țară liberă şi democrată. Nu e puțin lucru dacă ne raportăm la scara istoriei naționale. Puține generații de români au avut această șansă. Din păcate, democraţia nu este un dat şi nu este inatacabilă. De altfel, puține locuri din lume mai asigură stabilitatea și pacea la care visăm. Dar noi avem o șansă – și repet cu bună știință acest cuvânt – o șansă istorică: de a ne construi, la noi acasă, țara în care dorim să trăim.

Pe acest făgaș sunteți dumneavoastră chemați să construiți. Și aveți un atú: sunteți lipsiți de inhibiții. Nu știți – și sper să nu aflați vreodată – ce înseamnă cultul ascultării, al obedienței – acel instrument care amputează personalitatea umană și-i marchează parcursul. Reprezentați o generație liberă de constrângeri și de sechelele trecutului. Dar această libertate va fi deplină numai prin descătuşarea talentelor pe care le aveți. Sunt talentele chemate să construiască o țară europeană pe fundamente solide şi sănătoase, în care fiecare cetățean să-și poată găsi locul afirmării oneste.

Vorbeam mai devreme despre procesul profund de transformare traversat de instituţia pe care vremelnic o conduc. Un asemenea proces, vă mărturisesc, deloc simplu, face ca Serviciul Român de Informații să fie astăzi o instituție complet străină de orice fel de interese ilegitime. Creşterea gradului de încredere al cetățenilor în SRI reflectă fidel evoluţia Serviciului Român de Informații către specificul unui stat democratic: de la 15-25% în anii ‘90, s-a ajuns, în preajma anului 2010, la un grad mediu de încredere de 35%. Astăzi, ne bucurăm de încrederea a peste jumătate din cetățenii României. Ne preocupă în mod deosebit această percepție, pentru că este punctul de pornire al parteneriatului fundamental dintre Serviciu și cetățean. Ne dorim să consolidăm relaţia de încredere cu cetăţenii României, prin reafirmarea identităţii SRI faţă de aceştia – ca principali beneficiari ai rezultatelor muncii noastre.

În egală măsură, ne bazăm pe parteneriatele externe consolidate în timp și pe schimburile de informații și de expertiză cu aliații noștri strategici. Cooperarea euro-atlantică este esențială, în fața amenințărilor revizioniste ale Rusiei, pentru a contracara pericolul terorist, dar și pentru a gestiona eficient tentativa de reorientare a migrației spre Marea Neagră. Într-un moment îngrijorător, în care spiritul euro-atlantic este pus sub semnul întrebării și câștigă teren ideea unei Europe cu geometrie variabilă, România devine parte pro-activă a nucleului angajat în relansarea proiectului continental. Zona în care ne aflăm este spațiul de manifestare a multor presiuni. Au loc repoziționări, inclusiv de granițe, iar România reprezintă un pilon de stabilitate (cu resurse semnificative) și începem să avem un cuvânt de spus în dezbaterea privind arhitectura europeană a viitorului.

Există însă o puternică propagandă anti-occidentală și anti-europeană, în forme mai mult sau mai puțin subtile. Informația devine, astfel, un instrument utilizat în scopuri subversive – inclusiv prin campanii de diseminare cu bună-ştiinţă de date false, trunchiate. Avem deci de-a face cu o reală agresiune hibridă, în care atacarea reperelor, afectarea încrederii şi percepției asupra instituțiilor-cheie ale statului reprezintă elemente importante. De altfel, aceste încercări de denigrare a instituţiilor şi valorilor democratice se manifestă la nivel european. Şi,  prin potențialul lor intrinsec de contagiune, creează un teren fertil pentru manifestări extremiste, terorism, anarhism. Așa cum subliniază și ultimul raport despre tendințele privind amenințările teroriste, actorii izolați pot fi inspirați de ideologii și pot recurge la acţiuni violente, deși nu au legături cu grupurile extremiste.

Din păcate, Europa va rămâne ţinta preferată a terorismului. Pentru că Europa simbolizează societatea deschisă şi liberă. Din perspectiva Serviciului Român de Informaţii, soluţia este una singură – în fața amenințării teroriste și a unor grave provocări atipice, suntem obligați să strângem rândurile pentru apărarea valorilor democratice, pentru a asigura securitatea cetățeanului și a statului de drept (stat de drept care este baza oricărei democraţii reale şi consolidate).

În acest nou climat, consider că este esențială discuția despre educaţia de securitate în România – pentru că avem urgent nevoie atât de întărirea statului, de actualizarea cadrului legislativ în materia securităţii naţionale, cât și de consolidarea instituţiilor democratice şi a rolului organismelor statale cu atribuţii în domeniu. În acest nou climat, Serviciul este obligat să fie în pas cu vremurile şi să-şi optimizeze activitatea, să decripteze ameninţările de securitate – pentru a fi capabil să-şi îndeplinească misiunea – apărarea şi promovarea intereselor naţionale. Însă nicio strategie si niciun proiect nu pot avea șanse de reușită dacă nu sunt construite pe o înțelegere corectă a contextului actual. Din fericire, instituția pe care o reprezint astăzi deţine instrumente şi mecanisme consolidate – destinate înțelegerii lumii în care trăim și, mai ales, a tendințelor care îi modelează viitorul.

Pe de altă parte, niciun serviciu de informaţii nu poate să lupte şi nici să se apere singur. În egală măsură, avem nevoie de interlocutori avizaţi în cadrul instituţiilor beneficiare ale informaţiilor furnizate de Serviciu. Altfel, expresii ca: promovarea interesului naţional, cooperare inter-instituţională, abordare integrată, responsabilitate, nu reprezintă decât o retorică sterilă. România poate rezista dacă, pe de o parte, își va apăra democrația și, în același timp, se va consolida ca stat. Iar un stat consolidat înseamnă instituții puternice și raporturi echilibrate, viabile, oneste între acestea. SRI este astăzi în afara oricărui joc de putere. A fost un efort depus de-a lungul mai multor ani, însă mă aştept ca şi cei din exteriorul Serviciului să fie responsabili şi să evite atragerea Serviciului în astfel de construcţii.

Controlul civil al SRI se face de către Comisia specializată a Parlamentului, iar eu, în calitate de Director, mi-am exprimat permanent totala deschidere pentru asigurarea unui control real şi transparent. În egală măsură, mă aştept ca acest control să nu se transforme într-un instrument cu miză politică sau mediatică. Este obligatoriu ca Serviciul şi societatea să beneficieze de un cadru legislativ clar, complet, actual, modern. Iar SRI a fost primul care a reclamat necesitatea actualizării cadrului normativ. Am solicitat în mod public, repetat, sprijinul Parlamentului pentru adoptarea noului pachet de legi privind securitatea naţională – cu scopul de a ne clarifica limitele de competenţă şi de a le aduce în actualitate.

Sunt un democrat, în esenţă – motiv pentru care am respins mereu abuzurile și excesele. Cred în reguli, cred în democrație și cred că fiecare poate fi performant dacă își face datoria profesionist, în rolul pe care îl are, cu tenacitate și mai ales cu echilibru. Oamenilor le e mai bine în democrații, în piețe libere, în lumi bine apărate, în care pot să fie liberi si demni. Aceste societăți sunt, însă, afectate în prezent de noi amenințări și presiuni – care trebuie înțelese, cunoscute și gestionate. Nu putem progresa decât prin democrație și prin modelele societăţilor deschise – capabile să susțină instituții puternice. Nu putem progresa decât dacă ne desfăşurăm activitatea în afara oricăror imixtiuni şi ingerinţe. Suntem loiali valorilor şi intereselor de securitate ale statului român, ale cetăţenilor ţării, ale partenerilor şi aliaţilor României.

Sunt un cetățean român pro-occidental și am convingerea că aceasta este sigura opţiune a României. Educația şi formarea  mea se bazează pe acest sistem de valori. De aceea, cred că putem învăța de la partenerii occidentali cum putem întări democrația și, în același timp, cum putem asigura un stat prosper şi puternic. În ceea ce mă privește pe mine şi pe colegii mei din cadrul Serviciului Român de Informații, vom fi cu adevărat eficienți numai dacă rămânem deschiși, conectați la zona academică și civică, dacă avem dialog extins cu restul societății – pentru ca activitatea noastră să fie bine înțeleasă și adaptată la contextul real al societății. Și, mai ales, pentru a vă putea fi și dumneavoastră un partener pentru viitor.

Sunt câteva gânduri pe care am ținut să vi le împărtășesc la deschiderea acestui curs.

Vă doresc mult succes și sper că veți confirma, prin parcursul dumneavoastră, motto-ul atât de elocvent al Universității de Vest: Promovăm Cariere, Creăm Caractere!

În loc de concluzie, am să închei cu motto-ul organizaţiei pe care o reprezint astăzi în faţa dumneavoastră: Patria a Priori!

Vă mulțumesc!