Hepatita „misterioasă” ar putea avea legătură cu COVID.19. Medic: „10 la sută dintre cazuri au nevoie de trasplant hepatic”

Hepatita „misterioasă” se răspâdeşte în tot mai multe ţări. Oamenii de ştiinţă fac cercetări pentru a stabili dacă există vreo legătură între această boală misterioasă şi coronavirus.

Hepatita „misterioasă”, noi detalii despre boala necunoscută

Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, atrage atenţia că 10 la sută dintre pacienţii diagnosticaţi cu acest tip de hepatită au nevoie de transplant hepatic.

Citeşte şi Ce simptome are hepatita „misterioasă” care a afectat aproape 200 de copii din întreaga lume, inclusiv România

”Ceea ce atrage cel mai mult atenția este acest procent de 10% din cazuri care au nevoie de transplant hepatic. Ceea ce în mod evident ne arată că pe lângă agenții cauzali care pot să fie patogeni, poate să fie un virus sau o combinație între aceștia. Mai este și componenta cealaltă, felul în care organismul reacționează față de ceva care nu este propriu, în cazul acesta față de un agent patogen sau o substanță toxică”, a explicat medicul, potrivit ziare.com.

Alte articole

Boala gravă de care mulți suferă fără să știe. În unele cazuri poate duce la moarte

Boala ascunsă despre care peste 80% din cei care o au nu ştiu că au contractat-o. Cei mai afectaţi sunt născuți înainte de 1990

Oamenii de ştiinţă au început să facă cercetări pentru a stabili dacă există vreo legătură între apariţia bolii misterioase şi coronavirus.

”Analizele care se folosesc sunt unele foarte detaliate atât asupra adenovirusului cât și asupra SARS-Cov-2, pe de o parte, inclusiv analize genomice, adică structura virală respectivă și analize de tip transcriptomului adică cele care se referă la alte componente ale materialului genetic.

Sunt analize aprofundate care se fac în special la cazurile care au nevoie de transplant hepatic și aici sunt, pe lângă analiza genomului și cea a transcriptomului uman de data aceasta, se mai fac analize care arată tipul de reacție la nivelul sistemului imun.

Este destul de probabil ca distrugerea masivă a ficatului care are nevoie de transplant să nu fie cauzată direct de virus, de agentul care produce hepatita ci, cum am văzut și în cazurile de COVID, efectul unei reacții imunologice exagerat de anormale. În cazul COVID-19 s-a vorbit despre acea furtună de citokine.

Este un lucru important și probabil că din aceste analize vom înțelege mai bine și care este profilul de risc pentru genul acesta de hepatită din cauză necunoscută, risc care să țină de noi, de oameni, de copii în acest caz.

De ce este important acest lucru? Pentru că trebuie să găsim o modalitate de prevenire cât mai efcace și pentru a oputea face acest lucru trebuie să înțelegem cât mai bine agentul cauzator dar și care sunt persoanele la risc. La fel cum vorbeam despre formele grave la COVID-19, vorbim acum despre formele grave ale acestei hepatite cu origine necunoscută. Aceste analize necesită ceva timp și cred că este cam devreme să avem aceste rezultate dar dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă acum, în direcția aceasta merg lucrurile”, a mai explicat specialistul.

Medicul a mai spus că în prezent se fac cercetări pentru a se depista factorii de risc individuali şi factorii care determină sau declanşează boala.

„Ceea ce trebuie reținut este faptul că vorbim despre un diagnostic de excludere. Trebuie excluse celelalte cinci cauze virale care pot să dea hepatita, trebuie exclusă hepatita autoimună și, de asemenea, trebuie excluse posibilele cauze toxice, de exemplu medicamentele.

Un lucru relevant este că tabloul clinic nu este cu mult diferit la această hepatită comparativ cu celelalte. Din acest motiv copiii s-au prezentat la spital având simptome întâlnite în toate tipurile de hepatită și din acest motiv este important ca mai întâi să fie excluse celelalte cauze”, a mai spus specialistul.

Citeşte şi Medicul Mihai Craiu, despre hepatita misterioasă confirmată şi în România. „Atenţie cât paracetamol dăm copiilor”

Transplantul hepatic la copii se face cu o parte din ficatul părintelui compatibil

Potrivit medicului, copiii care au nevoie de transplant hepatic ar putea primi o ficat de la unul dintre părinţi.

”Partea bună, dacă este s-o numim așa, este faptul că dacă este nevoie de un transplant hepatic la copil, pentru acesta este nevoie doar de o parte din ficatul părintelui care este în cea mai mare măsură compatibil.

Nu este nevoie de transpaltul unui alt ficat de la un alt copil. Iar din acest punct de vedere putem spune că stăm un pic mai bine decât în cazul transplantului hepatic la persoane adulte”, a mai precizat președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Cum se poate preveni hepatita necunoscută

”Dacă vorbim despre prevenire, mijloacele sunt aceleași pentru toate tipurile de hepatite și vorbim despre păstrarea curată a mâinilor, spălarea fructelor, a legumelor consumate în stare proaspătă.

Acestea sunt valabile pentru hepatita A și hepatita D, iar pentru hepatitele B,C, și E, căile principale de transmitere sunt pentru E și D: calea sexuală, C se transmite în general prin transfuzii, prin instrumentar medical sau non-medical infectat de la o persoană care suferă de acest tip de hepatită, iar acest instrumentar nu a fost sterilizat. O astfel de cale există și pentru hepatita B ca și pentru D”, a mai explicat medicul.

Pentru hepatitele din cauze pe care le cunoaștem deja există vaccin, iar România are o rată mare de vaccinare.

”Pentru hepatita B există un vaccin care se face din prima zi de viață. Vestea bună este că în România, aproximativ 93% dintre nou-născuți, la nivelul anului 2019, au primit prima doză de vaccin împotriva hepatitei B în prima zi de viață.

Se administrează trei doze de vaccin. A doua doză o primesc la o lună, a treia doză se face la vârsta de șase luni. La noi în țară vaccinarea împotriva hepatitei B a început undeva prin anii `90 iar România a fost printre primele țări care a introdus acest vaccin în schema obligatorie de vaccinare. Au fost doi ani, 2017-2018 în care vaccinarea cu prima doză a fost ceva mai redusă dar lucrurile s-au redresat apoi.

Există vaccin și împotriva hepatitei A. Se poate administra cu una dintre dozele de vaccin pentru hepatita B. Pentru hepatita C nu exista un vaccin, există în schimb un tratament foarte eficient care tratează 98% din cazuri, iar având în vedere că hepatita D poate exista doar în situația în care persoana respective a fost infectată anterior cu hepatită B, cei care se vaccinează împotriva hepatitei B se protejează și față de D.

Cazurile de hepatită E sunt rare, apar în anumite regiuni ale globului dar există și pentru acest tip de hepatită vaccin”, a mai explicat dr. Marius Geantă.

La nivel mondial au fost raportate aproximativ 200 de cazuri de hepatită misterioasă.