Preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, este suspectat că a luat şpagă de la firma ce a construit traseul turistic dintre Răchiţele şi Padiş. Şpaga ar fi fost remisă lui Uioreanu din banii obţinuţi printr-un artificiu făcut tot de acesta. Astfel, Uioreanu a convins consilierii judeţeni să suplimenteze cu 33.000 lei suma alocată proiectului sub motiv că în contractul iniţial nu erau alocaţi bani pentru podurile şi podeţele de pe traseu.
Uioreanu ar fi „vămuit” chiar şi banii pentru partid. Şeful organizaţiei municipale PNL Cluj le-a spus anchetatorilor că, în campania electorală, PNL ar fi primit o sponsorizare de 10.000 €, însă jumătate din bani au ajuns la Horea Uioreanu.
Potrivit agendei preşedintelui CJ, acesta primea lunar comisioane în valoare totală de 20.000 de lei.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a instituit, pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, regula ‘întoarcerii’ către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului, se arată în referatul DNA obţinut de Agerpres.
Conform documentului, Uioreanu şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri importanţi, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau consilieri judeţeni, pentru a direcţiona resursele bugetare astfel încât fiecare din cei cooptaţi să aibă parte de profituri ilicite.
‘Pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a instituit regula ‘întoarcerii’ către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului. De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plata ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare’, se arată în referatul DNA.
Potrivit acestuia, în declaraţia de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, Uioreanu a menţionat pentru anul 2012 venituri medii lunare în sumă de 6.213 lei, iar probaţiunea realizată de DNA a stabilit că, în realitate, preşedintele CJ Cluj realizează cheltuieli de peste 20.000 de lei lunar, resursele financiare ascunse constituind în realitate foloasele faptelor de corupţie în care este implicat.
Referatul DNA mai arată că investigaţiile penale au vizat modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri importanţi, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o maniera în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, ‘scopul unic fiind acela de a obţine foloase materiale necuvenite’.
‘Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Uioreanu Horea Dorin a înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă’, se mai arată în referatul DNA.
Horea Uioreanu a primit mandat de arest preventiv de 30 de zile pentru corupţie, în urma unei hotărâri pronunţate joi de Curtea de Apel Cluj. De asemenea, au fost arestaţi preventiv pentru aceeaşi durată şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, cercetaţi în acelaşi dosar.