Horia Georgescu a fost scos încătuşat din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Întrebat dacă a luat bani pentru retrocedarea unor imobile la un preţ supraevaluat, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI) a răspuns: „Niciodată”.
Horia Georgescu a fost reţinut pentru 24 de ore şi este urmărit penal pentru trei fapte de abuz în serviciu, a anunţat luni Cristian Ene, avocatul şefului ANI, care a completat că în cazul lui Georgescu s-a reţinut şi un prejudiciu, pe care el şi clientul lui nu-l consideră a fi corect.
Ene a explicat că i s-au adus la cunoștință clientului său cele două calități — prima de suspect iar ulterior cea de inculpat — și că Horia Georgescu este acuzat de trei infracțiuni de abuz în serviciu.
„S-a reținut și un prejudiciu, dar din punctul nostru de vedere acest prejudiciu fluctuează și nu este cel real. Horia Georgescu se declară nevinovat din acest punct de vedere, urmând să probeze faptul că această măsură a reținerii și, respectiv, viitoarea propunere de luare a măsurii a arestului preventiv este total disproporționată cu scopul măsurilor preventive și mai ales cu neimplicarea domniei sale în aceste trei acuzații„, a afirmat Ene la ieșire de la sediul DNA.
În ordonanța de reținere se arată că în cursul lunii ianuarie 2015, Guvernul României – Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.
„În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care făcea parte și inculpatul Georgescu Horia, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de 3 dosare, cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate. Valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro, (467.448.907 lei )”, se arată într-un comunicat al DNA.
Procurorii susţin, în ordonanţa de reţinere, că „în cazul celor 3 dosare, evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare, în două cazuri evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, „comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”.
În opinia procurorilor DNA, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire.
Procurorii au mai precizat că în cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Horia Georgescu a declarat luni, după ce a fost scos încătuşat din sediul DNA, că nu a luat niciun bani şi că singura lui vină a fost că a făcut parte din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în martie 2010.
Horia Georgescu a fost adus luni dimineaţă, la ora 8.15, cu mandat la DNA pentru a da explicaţii într-un dosar care are legătură cu activitatea sa în Comisia de Stabilire a Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, alături de Crinuţa Nicoleta Dumitrean şi Sergiu Diacomatu.
Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.
În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008).
Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.
Horia Georgescu a ocupat funcţia de secretar general în cadul ANRP între anii 2008-2012.
Între timp, la ANRP ancheta devine una complexă. Amănunte uluitoare au ieşit la iveală în urma unei investigaţii a Corpului de Control al Premierului. Potrivit raportului, mii de dosare au fost aprobate cu prioritate pentru motive halucintante: depresie, colon iritabil sau atacuri de panică.
Potrivit raportului, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, control ce a avut ca obiect fundamentarea şi utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în perioada 2009/2011. Astfel, s-a constatat că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.
Curtea de Conturi a României a obligat preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 lei.
În baza deciziei Curţii de Conturi a României şi în urma reevaluării unui număr de 452 de dosare s-a constatat că într-un număr de 94 de dosare, valoarea stabilită iniţial a fost cu peste 20% mai mare.
În aceste condiţii, ANRP a sesizat DNA în vedere declanşării cercetărilor pentru stabilirea şi recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri, datele existente conducând la concluzia unor supraevaluări în detrimentul statului român.