Horia Şchiopu, care a primit despăgubiri de peste 100 de milioane de euro de la ANRP, în vizorul DIICOT

La începutul anului 2008, Horia Simu Şchiopu avea să dea una dintre cele mai mari lovituri pe piaţă, primind de la ANRP colosala sumă de 466.770.763 lei, adică în jur de 103 milioane de euro. Banii au fost primiţi pentru un teren de 9,75 hectare, aflat în Sectorul 6 al Capitalei.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, persoanele care au beneficiat în mod nelegal de compensaţii băneşti au fost cele cărora li s-au efectuat plata în termenul cel mai scurt. În aceea perioadă, în fruntea conducerii ANRP se afla Ingid Zaarour, fosta parteneră a lui Radu Pricop, actualul ginere al lui Traian Băsescu. Ulterior, Pricop a fost recompensat de ANRP cu suma de 10 milioane de euro drept despăgubire pentru un teren care a aparţinut familiei Brătienilor.

O altă despăgubire suspectă la ANRP: Peste 100 de milioane de euro pentru 10 hectare

Şchiopu a intrat în afacerile cu drepturi litigioase în anul 2006, când a cunoscut-o pe Mihaela Cojocaru care revendicase un teren în suprafaţă de 97.509 mp. în Şoseaua Virtuţii, din Sectorul 6. Aceasta şi-a vândut drepturile litigioase printr-un contract de cesiune a drepturilor către omul de afaceri. Un an mai târziu, Horia Simu Şchiopu a înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilierea Despăgubirilor dosarul 38386/CC, pentru a primi banii pentru terenul cu pricina. Interesant, după numai o lună Comisia Centrală aprobă o cererea lui Şchiopu prin care solicita ca dosarul său să fie analizat cu prioritate. „În data de 28 februarie 2008, dosarul a fost soluţionat de Comisia Centrală pentru Stabilierea Despăgubirilor prin emiterea unui titlu de despăgubire în valoare de 466.770.763 lei”, a precizat ANRP, pentru Jurnalul Naţional. Patru zile mai târziu, Şchiopu a solicitat convertirea sumei în acţiuni la Fondul Proprietatea. 

Alte articole

Decizie BOMBĂ în dosarul lui Vlad Pascu. Judecătorii au anulat rechizitoriul DIICOT

Cum a reușit să scape OTP Bank cu o amendă de 500.000 de lei pentru o fraudă de peste 11 milioane euro

Un raport al Curţii de Conturi, realizat în 2013 şi făcut public la începutul lui 2014, preciza că ANRP a analizat dosarele de retrocedare „pe considerente politice sau de oportunitate”. In plus,  potrivit documentului, sumele care s-au acordat de la bugetul statului pentru plata despagubirilor, pentru perioada 2009-2011, au fost stabilite dupa bunul plac al evaluatorilor independenti si in folosul exclusiv al solicitantilor, ANRP limitandu-se la efectuarea de plati. „Evaluatorii angajati de ANRP au efectuat evaluari ce depasesc cu mult realitatea, prin estimarea valorilor pe baza anunturilor din ziare (ipotetice si nereale)”, scrie în raport.

Curtea de Conturi a constatat ca pe Legea nr. 10/2001 au fost cumparate drepturi litigioase pentru bunuri a caror valoare este de circa 1,5 miliarde lei. Si aici, mostenitorii au primit pentru aceste bunuri sume derizorii fata de valoarea pe care au primit-o cei care au cumparat drepturile litigioase, dupa solutionarea dosarelor, dupa cum reiese din Raportul Curtii de Conturi.

Potrivit raportului, unu dintre cei mai mari cumparatori de drepturi litigioase pe Legea 10/2001 a fost  Schiopu Simu Horia, care a platit pentru drepturile litigioase circa 1,5 milioane dolari, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 466 milioane lei.

„Dupa cum se poate observa, cesionarul Schiopu Simu Horia a inregistrat un castig din cumpararea drepturilor de creanta de cca. 189 milioane dolari (curs dolar la 05.03.2008 (emis titlul de conversie nr. 140 = 2,45 lei/dolar), Rotaru Mihai a inregistrat un castig brut de cca 25 milioane euro, Barbu Marius a inregistrat un castig de 21.608.000 euro (curs euro la 03.08.2010 = 4,2371 lei/euro, Militaru Marius de 44.649.000 lei etc. In urma verificarilor efectuate de echipa de control a Curtii de Conturi, in dosarele in care au fost cesionate drepturile de creanta s-a sesizat faptul ca cele mai multe drepturi au fost transmise la preturi derizorii/ infime in comparatie cu valoarea care reiese din evaluarea proprietatilor imobiliare revendicate”, se arata in raportul Curtii de Conturi.