HRANA NOASTRĂ este o MINCIUNĂ. Mâncăm 7 kilograme de E-URI pe an

Industria alimentara este convinsa ca aditivii simplifica viata noastra, scrie efemeride.ro. Permit conservarea pe timp indelungat a unui produs si cu ajutorul lor a putut fi introdusa si notiunea de semipreparat sau gata preparat. Fara aceste substante chimice, ne spun ei, ar trebui sa cheltuim mult mai mult timp in bucatarie. Dar nu numai atit, ne-ar trebui si mai mult timp pentru a face piata, pentru ca vedeti voi, fara aditivi hrana noastra nu ar tine asa mult, s-ar altera si atunci ar trebui sa cumparam mai putin si sa mergem mai des la supermarket.

Citeşte şi Cele mai nocive ingrediente din alimentele pe care le consumi zilnic

De asemenea margarina, imbogatita cu omega 3, felurile de mincare hipocalorice, light, produsele cu adaos de vitamine, de calciu. Dupa cum spun Federation of European Food Additives and Food Enzymes Industries folosirea aditivilor a facut posibila prepararea pe scara larga a alimentelor de buna calitate, sanatoase si la preturi economice, multe din alimentele consumate zilnic nu ar putea exista fara aditivi.

Ar parea usor sa ne imaginam o discutie intre chimic si natural, dar din pacate nu e asa simplu. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit anumite substante la conservat alimentele , cum ar fi sarea si fumul.

Alte articole

Cât costă cârnații fără E-uri de la Lidl. Ce alte sortimente de mezeluri preparate fără aditivi alimentari mai comercializează retailerul german

Produsele cu cei mai mulți aditivi alimentari cancerigeni. De ce alimente să te ferești pentru o viață sănătoasă

In zilele noastre raportat la greutate doar 1% din aditivi servesc la conservare. Restul de 90% reprezinta asa zisii aditivi cosmetici: aromatizanti, emulsifianti, coloranti, agenti de ingrosare, indulcitori. Acestea sunt de fapt substantele care ne preocupa cel mai mult atunci cind combatem impotriva aditivilor. Mascand ingrediente de calitate indoielnica si insipide acesti aditivi au rolul de a ne convinge ca mincam ceva de calitate . Doar cine are cunostinte elevate despre fiecare substanta in parte poate sa inteleaga cum actioneaza acestea in mod individual. Si asta ne preocupa.

Aromele reprezinta un business de 3, 6 miliarde de dolari anual. Sintetizarea aromelor este un proces chimic complex si multi producatori isi tin secrete formulele. Ca exemplu, unele dintre cele mai simple arome, banana sau mar sunt rezultatul a sute de reactii chimice. Daca va uitati pe o sticla de suc veti vedea scris: arome. Ce anume contin aceste arome? Nu se stie si producatorul nu este obligat sa va dea formula, trebuie doar sa scrie aroma, naturala sau artificiala si gata
Dar si termenul natural in acest caz este labil. Conform dispozitiilor UE prin aroma naturala se intelege aroma extrasa din surse naturale animale sau vegetale, dar asta nu inseamna neaparat ca aroma de capsuni din iaurtul vostru tebuie sa provina de la o capsuna. Inseamna doar ca a fost extrasa dintr-o sursa naturala.

Lecturarea unor site-uri apartinind producatorilor de arome este o experienta ireala. Exemplu, un site descrie: emulsie de aroma naturala de lime , omogenizata, rezistenta la caldura, cu certificat Kasher si fara saruri …Poti cumpara praf de concentrat de bere , lichide care imita gustul smintinii si a tortului cu unt.

Citeşte şi Cele mai NESĂNĂTOASE produse de post

Indulcitorii reprezinta un alt sector profitabil. Grupurile industriale Britain’s Food Additives and Ingredients Association explica popularitatea acestora referindu-se la sanatate si in special la problemele de obezitate si diabet. Iata de ce e nevoie de acestia in multe alimente. Vedeti voi, industriile s-au mobilizat in favoarea noastra( vorba vine) si au umplut cu indulcitori produsele care astfel sunt mai sanatoase , va ingrasa mai putin( iarasi vorba vine) ..dar uita sa spuna ca e mai mult o chestiune de pret. Pentru a indulci un litru de suc cu zahar sunt necesari 10 centi. Daca se foloseste aspartam doar 3 centi si daca se pune zaharina doar 1 cent.
Intr-un an de zile in lume se folosesc cam 20000 tone de indulcitor.

Atit industriile cit si FSA sunt convinse ca acesti aditivi sunt absolut siguri. In realitate pentru acesulfam de K s-au cerut alte studii, zaharina a produs cancer la animalele de laborator si aspartamul… a adus cîştiguri enorme producătorilor şi cu toate că are peste 90 de efecte secundare a fost şi continuă să fie aprobat. Toate studiile au demonstrat că este toxic . În anul 2005 în Italia, dr Fiorella Belpoggi şi dr Morando Soffritti de la Fundaţia Europeană de Oncologie au realizat un studiu pe 1800 de şobolani , 900 femele şi 900 masculi. Rezultatele: apariţia tumorilor , limfoamelor, leucemiei şi carcinoamelor pelvo renale la şobolanii femelă şi apariţia tumorilor de nervi periferici şi nervi cranieni la masculi. Procentul apariţiei tumorilor era strîns corelat cu doza zilnică de aspartam, care în cazul experimentului a fost de 20mg , mult inferioară dozei de la om( 40 mg/kg corp)

Un alt aspect, folosirea aspartamului în alimente nu a dus la o scădere în greutate.
Aşadar în baza studiilor se poate afirma că aspartamul este un produs puternic cancerigen şi nu este de ajutor în curele de slăbire. Poate produce boli grave: tumori cerebrale, boala Parkinson, diabet, Alzeimer, întîrziere mintală.

In Anglia au fost facute presiuni din partea consumatorilor pentru a se preciza pe eticheta produselor care contin acesti aditivi:potential toxici sau potential cancerogeni dar acest lucru nu s-a realizat. Din totalul aditivilor 140 sunt siguri pentru consum in timp ce 30 pot produce daune permanente consumatorului.

Dar ceea ce e mai grav e ca de fapt acesti aditivi transforma hrana noastra intr-o minciuna. Adica, daca iau o felie de sunca presata sau cotlet vreau sa simt gustul de sunca sau cotlet nu un straniu amestec de tesuturi animale cu substante chimice.

Ca sa inchei studiile arata ca intr-un an , intre sigur, dubios si nesigur, consumam cam 7 kg de aditivi.

Sfaturi:

• Alimentele proaspete si bine preparate nu au nevoie de aditivi pentru ca au deja un gust natural bun
• Cind mergeti la supermarket cititi etichetele, daca ingredientele sunt scrise cu litere prea mici puneti produsul la loc.
• Daca aveti copii in clasele mici luati-i cu voi la cumparaturi: ceea ce ei nu pot pronunta nu e aliment, deci renuntati.
• Nu cumparati nimic din ceea ce bunica sau strabunica voastra ar putea confunda cu vaselina pentru usi sau crema de ghete.
• Nu cumparati produse a caror ingrediente nu se gasesc in natura: proprionat de calciu, sulfat de amoniu, celuloză, guma xanthan, renunţaţi.
• Gătiţi şi chiar…gătiţi-va! În felul acesta veţi sta departe de alimentele industriale şi studiile au arătat că cine pregăteşte hrana în casă are mai multe şanse de a urma o dietă sănătoasă.