ICCJ admite recursul DIICOT: Fostul deputat Boldea rămâne la închisoare

Decizia de vineri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este definitivă astfel că fostul demnitar rămâne în continuare după gratii. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, ceea ce înseamnă că doi din cei trei magistraţi din complet au decis menţinerea în arest a lui Boldea, în timp ce al treilea a respins recursul DIICOT.

Instanţa supremă a judecat vineri recursul făcut de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) împotriva deciziei Curţii de Apel Iaşi de judecare în libertate a fostului deputat Mihail Boldea, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Procurorul DIICOT prezent la şedinţă le-a spus judecătorilor că, având în vedere modul în care Mihail Boldea a încercat să se sustragă urmăririi penale, precum şi tentativele de influenţare a procesului, există riscul ca, odată lăsat în libertate, să încerce influenţarea unor martori din proces. Acesta a cerut instanţei menţinerea în arest a lui Boldea, pentru a nu fi perturbată desfăşurarea procesului penal.

Avocaţii lui Mihail Boldea au arătat că probele din dosar au fost conservate şi au fost deja analizate, în marea lor parte, de instanţa de la Iaşi. Aceştia au precizat că Boldea nu ar risca niciodată să fie rearestat, astfel că nu poate fi admisă justificarea că va încerca să influenţeze martorii din dosar.

Alte articole

Decizie în cazul de corupţie al baronului Dumitru Buzatu. Ce a hotarât Curtea de Apel Iaşi

Noi detalii șocante despre „Doamna cu Coasa” de la Sf. Pantelimon! Cum procedau cadrele medicale care acum vor libertate: „A zis să trec în foaie altă valoare”

Pomenirea morţilor, invocată de inculpat

Mihail Boldea le-a spus judecătorilor că nu-şi doreşte decât să ajungă acasă şi că nu va lua legătura cu absolut nimeni, martor sau inclupat, din dosarul în care este judecat pentru crimă organizată. „Este ultima zi când se fac pomenile pentru morţi, vă rog daţi-mi dreptul să mă duc să fac pomană după tata”, a spus Boldea în faţa instanţei.

În 19 aprilie, Curtea de Apel Iaşi a decis punerea în libertate a lui Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crimă organizată, la peste un an de la arestarea sa. Judecătorul a dispus înlocuirea măsurii arestării lui Boldea cu cea a obligării de a nu părăsi ţara, decizia fiind contestată la instanţa supremă. Curtea de Apel Iaşi a mai dispus eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vrânceanu, judecat în acelaşi dosar.

Instanţa Curţii de Apel Iaşi a arătat, în motivarea deciziei, că Mihail Boldea nu mai reprezintă un pericol social, iar riscul de a influenţa părţile din dosar a scăzut, după ce fostul deputat a stat arestat aproximativ un an. Totodată, instanţa a precizat că Boldea nu are antecedente penale şi „chiar dacă a încercat să se sustragă urmăririi penale iniţiale, după ce a conştientizat urmările la care se supune, s-a prezentat de bunăvoie organelor de anchetă”.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârşitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Potrivit procurorilor, inculpaţii au acţionat sub coordonarea liderului grupării, Mihail Boldea. „Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galaţi şi Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpaţii au utilizat hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale”, au precizat procurorii DIICOT.