ICCJ: Condamnarea lui Năstase să fie un puternic semnal de alarmă pentru politicieni

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, în 30 ianuarie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

„În acest sens, în majoritate, Curtea reţine că exemplul inculpaţilor, sancţionaţi prin aplicarea unor pedepse în cuatum moderat, dar cu executare în regim de detenţie, trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă în primul rând pentru toţi reprezentanţii clasei politice din România, în sensul că ei nu sunt mai presus de lege, că faptele penale şi, în particular, cele de corupţie pe care intenţionează să le comită nu vor rămâne nesancţionate, chiar dacă deseori, din păcate, de la momentul săvârşirii lor şi până la aplicarea pedepselor trece un interval de timp prea îndelungat, de care inculpaţii nu sunt de cele mai multe ori străini, lucru care s-a întâmplat de altfel şi în prezenta cauză, care a rămas în nelucrare pentru mai mult de nouă luni, ca urmare a unei excepţii de neconstituţionalitate invocate de inculpaţi„, noteză cei doi judecători, din trei, care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu executare pe fostul premier Adrian Năstase.

Judecătorii Ioana Bogdan şi Ionuţ Matei scriu în motivarea deciziei din 30 ianuarie 2012 că „implicarea Inspectoratului de Stat în Construcţii a echivalat cu un prejudiciu important adus acestei instituţii, în principal prin neîncasarea taxelor de participare care trebuiau să constituie venituri la bugetul său, dar si prin cheltuirea ilegală a unor sume de bani pentru defăşurarea Trofeului Calităţii”.

„Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează, în persoana inculpaţilor, nişte indivizi lipsiţi de scrupule care, în schimbul unor avantaje imediate şi de perspectivă, au acceptat să încalce legea în beneficiul celui mai important personaj al clasei politice din România anului 2004„, arată instanţa supremă în motivarea făcută publică miercuri, 28 martie 2012.

Alte articole

Adrian Năstase crede despre Călin Georgescu că ”a avut un șoc în viață”, în urma căruia a devenit ”mesianic”. Sfatul lui Năstase pentru parlamentare: ”Votaţi candidaţii PSD şi PNL, sperând că trenul nostru spre viitor nu va deraia de pe şine”

Adrian Năstase reacționează după ce Traian Băsescu a anunțat că pleacă în Congo: „Sunt devastat de anunțul făcut de Băsescu”

Tocmai de aceea, Curtea apreciază că în cauză se impune aplicarea unor pedepse exemplare, care vor presupune eliminarea temporară din societate a inculpaţilor, prin privarea lor efectivă de libertate.

Curtea reţine că astfel va fi asigurată deopotrivă prevenţia specială, dar şi cea generală, rostul pedepselor aplicate inculpaţilor din procesul Trofeul calităţii fiind de a preîntâmpina săvârşirea în viitor, de către ei sau de alte persoane, a unor noi infracţiuni sau a altora de acelaşi gen cu cele care au format obiectul judecăţii.

„În acelaşi timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către inculpaţi, campania electorală a inculpatului Năstase a ajuns să fie finanţată de mii de persoane fizice şi juridice, participanţi la Trofeul Calităţii, dar fără ştirea şi consimţământul acestora, fiind evident că la momentul la care au luat decizia (patrimonială) de a participa la această manifestare nu au avut reprezentarea că, în realitate, ceea ce se va finanţa prin taxele plătite de ei nu va fi o manifestare animată de scopuri generoase (promovarea şi evidenţierea calităţii în domeniul construcţiilor), ci campania electorală a unuia dintre candidaţii la Preşedinţia României”, mai notează cei doi magistraţi.

Totodată, cei doi judecători arată în motivarea deciziei că acest dosar reprezintă fără îndoială un caz de corupţie la cel mai înalt nivel.

„În acest context, în majoritate, Curtea constată că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupţie la cel mai înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu preşedinte de partid, ci unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie şi candidat cotat cu şanse reale (dacă nu chiar cu cele mai mari) la cea mai înaltă demnitate a statului român„, se arată în documentul dat publicităţii miercuri de către instanţa supremă.

Pe de altă parte, judecătorii Ionuţ Matei şi Ioana Bogdan notează că în cauză nu este vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, care – pare a fi de notorietate – este un fenomen obişnuit în România, ci despre punerea la dispoziţia lui Adrian Năstase a unor fonduri ilicite considerabile – de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru  întreaga campanie electorală a acestui candidat.

„Corupţia clasei politice din România, personificată cel puţin la nivelul anului 2004 de inculpatul Năstase Adrian, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească, justiţia fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcţionează în beneficiul propriilor cetăţeni„, mai scriu judecătorii Ionuţ Matei şi Ioana Bogdan.

Totodată, instanţa notează în motivare că „pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a descuraja finanţarea ilegală a partidelor politice şi, în particular, a campaniilor electorale, folosirea instituţiilor publice şi a resurselor acestora în beneficiul unor candidaţi, dar şi implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activităţi”.

„În acest context, pedepsele aplicate trebuie să inhibe pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii dincolo de limitele legii cu reprezentanţii clasei politice, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel să reflecteze asupra riscurilor pe care şi le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care deţin temporar funcţii publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă propria libertate nu este cumva un preţ prea mare pe care îl pot plăti pentru antrenarea în activităţi ilicite în favoarea acestora„, arată cei doi judecători.

Pe de altă parte, judecătorii consideră că este de neconceput ca mai multe persoane să acţioneze concertat în beneficiul alteia fără a fi în relaţii apropiate, fără să determine conduita celorlalţi şi fără să afle despre „binele” făcut „cu forţa”.

„Din probatoriul administrat în cauză rezultă că printre participanţii plătitori de taxe pentru Trofeul Calităţii s-au regăsit reprezentanţii în teritoriu ai unor instituţii publice, conduse de membrii PSD, a căror legătură cu domeniul construcţiilor era cel mult una tangenţială”, mai notează judecătorii Ionuţ Matei şi Ioana Bogdan, în motivarea deciziei prin care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu executare pe Adrian Năstase.

Este vorba în primul rând despre Oficiile Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor (OJPC), structuri descentralizate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţie condusă în anul 2004 de Rovana Plumb.

Potrivit minutei deciziei instanţei supreme, pedeapsa aplicată în dosarul „Trofeul calităţii” este executorie.

Cristina Rotaru, cel de-al treilea judecător din complet, a considerat că Adrian Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există.

Prin decizia instanţei, lui Adrian Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi.