ÎCCJ RESPINGE reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Decizia care-l vizează pe Călin Georgescu este definitivă

UPDATE 12:15 – ÎCCJ a respins cererea făcută de avocații lui Călin Georgescu, privind reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale, numind-o „inadmisibilă”.

„Respinge excepţia nulităţii recursului, ca nefondată. Admite excepţia lipsei de interes a recursului şi, în consecinţă, respinge recursul formulat de recurenţii Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP şi Călin Georgescu împotriva Încheierii din data de 12.12.2024 şi a Sentinţei civile nr. 138 din 18 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare întemeiate pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, ca lipsit de interes.

Respinge cererea de efectuare a unei trimiteri pentru solicitarea unui aviz CEDO, ca inadmisibilă. Respinge recursul formulat de recurenţii Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP şi Călin Georgescu împotriva soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 25 februarie 2025”, arată decizia ÎCCJ.

Știre inițială

Alte articole

Victor Ponta, după ce Georgescu a fost ridicat și dus la audieri: „Nu vreau să comentez demagogic sau populist”, însă „ce a fost în 2015 NU TREBUIE REPETAT NICIODATĂ!”

Postarea apărută pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu după ce a fost ridicat din trafic

ÎCCJ decide astăzi, 26 februarie, asupra reluării turului doi al alegerilor prezidențiale, după ce suveranistul Călin Georgescu a făcut, prin intermediul unui avocat de-ai săi, recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta după ce Secția de Contencios Administrativ a instanței ierarhic inferioare i-a respins cererea prin care solicita, inițial, reluarea turului doi.

ÎCCJ decide astăzi asupra reluării turului doi al alegerilor prezidențiale

Acțiunea nu a fost formulată de Călin Georgescu personal, ci de o asociație civică ca „mandatar procesual” al candidatului independent, pentru a nu se putea susține că suveranistul cere în nume personal anularea deciziei CCR.

Libertatea arată că independentul se află în spatele acestui demers juridic, motivând că în dosarul 7654/2/2024 de pe rolul Înaltei Curți are calitatea de recurent, pe când la Curtea de Apel București apare doar Asociația care a depus acțiunea.

Citește și : Călin Georgescu vine cu soţia la mitingul din Piaţa Victoriei. Apel pentru români: „Ţara are nevoie de noi toţi!”

Practic, Călin Georgescu cere anularea notelor de informare prezentate în CSAT de serviciile de informații și cele de apărare, din care se arată că suveranistul a crescut în mod artificial în sondaje, de la 1% la 23%, inclusiv cu ajutorul unui „actor statal”.

Ce se solicită de către avocatul suveranistului

În cererea depusă pe rolul instanței, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice, condusă, se pare, de Cătălin Georgescu, avocatul care a reușit, în trecut, să scoată SRI din anchetele penale.

În cererea depusă pe rolul instanței, reclamanta APALP a susținut, pe scurt, următoarele:

„Reclamanta menționează că instanțele s-au mai confruntat anterior cu situații în care s-a încercat influențarea și controlul de către serviciile de informații a justiției. Începutul perioadei de eliberare a justiției de sub starea de aservire față de serviciile secrete a început odată cu pronunțarea Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale referitoare la celebrele «Protocoale» de colaborare între Ministerul Public, instanțele de judecată și SRI. (…)

Astfel a rezultat că justiția a devenit «câmp tactic» al serviciilor de informații, că existau contacte între lucrători de informații și anumiți magistrați încercându-se influențarea acestora, că administrarea probelor și (uneori) chiar soluția erau influențate de SRI.
Candidatul (Călin Georgescu – n.r.) care a fost exclus poate fi considerat al opoziției sau care a fost identificat de sistem ca fiind «inamicul sistemului».

Deși s-a înscris în cursa electorală cu resurse incomparabile cu candidaţii partidelor politice, deși nu a beneficiat de publicitate și expunere mediatică, deși în cazul său s-au putut constata cele mai grave încălcări al legislației electorale, deși importanți actori instituționali în sistem au luat poziție fățișă împotriva sa și deși partidele de guvernământ au inițiat în perioada preelectorală neoneroase politici populiste și alocare de fonduri pentru a câştiga sprijin popular (susceptibile de a influența procesul electoral), totuși candidatul care a obținut prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat 2.120.401 voturi în primul tur de scrutin al alegerilor din noiembrie 2024 a fost defavorizat și înlăturat din cursa electorală.

Reclamanta consideră că trebuiau să prevaleze alte criterii în locul criteriului exclusiv al lipsei de transparență a finanțării, criteriu minor și desprins din analize și sinteze informative neconvingătoare și controversate, iar Curtea trebuia să acorde cuvenita protecție unui candidat minoritar care a devenit țintă a serviciilor de informații.

Reclamanta arată, referitor la Curtea Constituțională a României, că a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu au reglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor constituționale referitoare la suveranitatea națională.

Reclamanta semnalează o încălcare de o gravitate excepțională a libertății de exprimare în mediul online: efortul instituțional de «interzicere» a platformei TikTok este contrar libertății constituționale de exprimare. Este de notorietate că votul popular majoritar liber exprimat a fost acordat unui candidat independent, care nu a beneficiat de fonduri de campanie și de condiții de promovare similare cu ceilalți candidați în spațiul media, neexistând indicii de fraudă electorală.

Referitor la actele a cărei suspendare se solicită, reclamanta arată că înțelege să conteste legalitatea acestora având în vedere că Curtea Constituţională a României își motivează măsura nu pe argumente de drept constituțional, ci pe acte ale serviciilor de informații.

Reclamanta contestă realitatea acestor concluzii ale Curții Constituționale referitoare la „propaganda agresivă” și încălcarea legislației electorale (dar doar de către unul din candidați, fără a fi analizat comportamentul altor candidați), imixtiunea șl amestecul Federației Ruse sunt insuficient dovedite.

Susține că analiza folosirii algoritmilor TikTok este neprofesională și trebuie supusă evaluări independente (și este discutabilă în condițiile în care toți candidații favoriţi au avut o vizibilitate mai bună pe TikTok).

Solicită Curții să dispună declasificarea și înfățișarea integrală (și în original) a tuturor informațiilor, documentelor, anexelor și registrelor de evidență ale acestora, atât de către emitent, cât și de instituția care a dispus declasificarea (inclusiv CSAT)”, trece în revistă instanța solicitările APALP.

Care este motivul pentru care acțiunea lui Călin Georgescu la Curtea de Apel a fost respinsă

Pe data de 18 decembrie 2024, instanța de fond i-a respins acțiunea suveranistului, pentru următoarele considerente:

„Susținerea reclamantei prin acțiune (că așa zisele actele administrative contestate, respectiv Notele de informare ale serviciilor de informații, sunt acte emise cu exces de putere, fiind cel mai grav abuz de încălcare colectivă a drepturilor și libertățile cetățenilor, ce afectează fundamentele democratice ale statului de drept și suveranității poporului), nu pot fi luate în considerare de către instanța de judecată, ca fiind adevărate acte administrative, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază din coroborarea celor două texte de lege că, pentru a fi admisibilă acțiunea în contencios administrativ, este necesar că actul a cărui suspendare sau anulare se solicită de către reclamantă să fie un act administrativ ce are ca trăsătură esențială producerea de efecte juridice, prin naștere, modificare sau stingere de drepturi și obligații.
În acest sens, este vorba despre manifestarea de voință a actului juridic cu scopul de a produce efecte juridice proprii, a căror realizare este garantată prin forța de constrângere a statului, conform normelor legale în vigoare.

Citește și : Traian Băsescu susţine candidatura lui Călin Georgescu. „Nu va câştiga alegerile. Cel mai bine ar fi să fie bătut la vot”

De aici rezultă că doar actele administrative, ca manifestări de voință al autorităților publice, emise în regim de putere publică și care produc efecte juridice, pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, în raport de cadrul normativ aplicabil.
De asemenea, afirmația reclamantei prin motivele inserate în acțiune că prin Notele de informare (apreciate ca fiind acte administrative emise cu exces de putere și care au încălcat drepturi universale, constând în dreptul la vot al cetățenilor, precum și dreptul de a fi ales) nu este întemeiată, deoarece acțiunea serviciilor de informații și actele emise de acestea nu au intervenit în vederea anulării alegerilor din data de 24 noiembrie 2024, ca drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum din eroare menționează reclamanta.
Curtea consideră că actele ce fac obiectul prezenței cauze sunt rezultate în urma activității de informații realizată de către structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, având ca scop exclusiv informarea beneficiarilor legali și nicidecum producerea de efecte juridice, în sensul modificării realității juridice, prin naștere, modificare sau stingerea unor raporturi juridice.
Trebuie arătat că Notele de informare ce fac obiectul acțiunii reprezintă acte care vizează colaborarea inerentă și obligatorie între instituțiile statului, care au obligația legală de a contribui la îndeplinirea unui obiectiv comun, constând în asigurarea securității naționale și a ordinii publice.
Prin urmare, scopul Notelor de informare contestate nu este reglementarea unor relații juridice, ci informarea și prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale, reprezentând rezultatul activității de informații, realizate în scopul securității naționale.
Mai trebuie menționat și faptul că Notele de informare nu au caracter imperativ, în sensul că prin natura lor, să dispună sau să impună măsuri, obligații, interdicții ori restricții. Acestea reprezintă în mod exclusiv documente cu caracter informativ, ce sunt destinate informării beneficiarilor legali.
Afirmația reclamantei, prin acțiunea formulată, constând în anularea alegerilor pentru motive de fraudă și «contestate» de serviciile de informații prin actele emise, constituie un precedent de o gravitate extremă, care în lipsa unor prevederi legale și remedii concrete, bazate pe o jurisprudență bogată, care fac aplicarea unor principii sau prevederi cu valoare de principiu, reprezintă o gravă afirmație prin care se urmărește denaturarea adevărului, în legătură cu principiile de drept reglementate de legislația națională și confirmată prin jurisprudență, precum și cu modalitatea de desfășurare a alegerilor din data de 24 noiembrie 2024.
În acest sens, Curtea apreciază că natură documentelor ce fac obiectul prezentei cauze se analizează și prin raportare la intenția emitenților, care la momentul emiterii notelor de informare, nu au avut prefigurarea modului în care vor fi utilizate, în sensul că acestea vor fi invocate în preambulul Hotărârii CCR nr. 32/2024.
De aici rezultă că Notele de informare emise de către pârâte, și care constitutie obiectul prezentei acțiuni, nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile stabilite de legiuitor pentru a fi considerate acte administrative propriu-zise sau asimilate acestora, așa cum este reglementat de Legea nr. 554/2004”, arată Curtea de Apel București în motivarea Hotărârii nr. 138 din 18 decembrie 2024.

Urmarește RomaniaTV.net și pe