Se reia sau nu turul 2 al alegerilor prezidențiale? ICCJ judecă recursul lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor din decembrie.
Vă reamintim că independentul Călin Georgescu a făcut pe 3 ianuarie recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care i-a respins, pe 31 decembrie, ca neîntemeiată cererea din dosarul în care ataca trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale.
În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024.
Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale. În schimb, decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
De asemenea, Călin Georgescu a atacat și la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului consultat de G4Media, Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi candidata USR Elena Lasconi.
Tudorel Toader a spus, marți seară, că acesta va putea sau ar trebui să poată candida la alegerile prezidențiale. Fostul ministru al Justiției a recunoscut însă că procedura electorală nu poate fi afectată doar prin infracțiuni penale, adăugând că judecătorii CCR pot lua în calcul și manipulările sau influențele externe.
„Prin urmare, în opinia mea, în lipsa unor fapte imputabile lui Călin Georgescu, acesta ar trebui, va putea să candideze și românii să voteze. Știm noi fraza aceea care este scrisă în multe decizii ale Curții Constituționale, care spune așa: că esența democrației este faptul că minoritatea se exprimă și majoritatea decide. Prin urmare, poporul va avea președintele pe care îl dorește pe de-o parte, pe care îl merită pe de altă parte.
Să nu uităm ceva. Faptul că în campanie se fac tot felul de enunțuri, tot felul de promisiuni, care sunt de captațio, să atragă alegătorul. Multe dintre afirmații nu intră în competențele președintelui. Și oricine va fi ales, va ieși din retorica electorală și va intra în constrângerile, să spunem, demnității de președinte, care este o jumătate a puterii executive, în colaborare loială cu toate celelalte, dar nu poate să-și depășească competențele, de a intra într-un conflict juridic de natură constituţională, ceea ce noi am mai văzut în perioada trecută”, a spus Tudorel Toader, citat de Capital.
Ca răspuns la observația realizatorului, conform căreia eventualele fapte sau dovezi ar trebui validate definitiv de o instanță, Tudorel Toader a declarat:
„Da, dacă vorbim de fapte penale. Dacă-s fapte penale, nu are timp să le tranșeze, să le stabilească definitiv instanța de judecată. (…) Sigur, (pot fi și alte fapte care să nu fie penale și care pot fi luate în considerare de Curtea Constituțională – n.r.). Sunt contravenții, sunt manipulări, influențe ale voinței alegătorului, care n-au conținut penal. Că toată procedura electorală nu poate fi viciată doar prin penal”.