Curtea Supremă de Justiție amână pentru 23 iulie decizia în procesul în care Ilie Bolojan are de plătit 5,2 miliarde de lei ca restanțe salariale pentru magistrați

UPDATE: În dosarul Curtea Supremă de Justiție vs. Guvernul Ilie Bolojan și Ministerul de Finanțe, completul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal al ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea pentru ziua de 23 iulie 2026.

În fapt, Guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, are de plătit, în termen de 10 zile, suma de 5,2 miliarde de lei, reprezentând restanțele salariale câștigate de magistrați prin decizii definitive. Din această sumă, 1,2 miliarde de lei sunt numai dobânzile și penalitățile, din momentul în care Bolojan a refuzat să pună în executare hotărârile definitive ale magistraților.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reia joi procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, într-un dosar aflat în recurs după ce instanța supremă a câștigat deja judecata pe fond.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.

Alte articole

Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

PSD cere demiterea lui Dominic Fritz din toate funcțiile după ce ÎCCJ l-a declarat în conflict de interese: „Fiecare zi în care rămâne în funcția de primar și președinte de partid reprezintă un afront incalificabil la adresa cetățenilor”

Hotărârea a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, situație care pune instanța supremă în postura neobișnuită de a-și susține propriile pretenții financiare într-un proces cu executivul condus de Ilie Bolojan.

Citește și : Magistrații cer despăgubiri de milioane pentru că nu au mai fost numiți în birouri electorale. Reacția șefului AEP

Acțiunea în instanță a fost inițiată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, procesul pe fond fiind soluționat rapid, chiar la primul termen, de judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București.

Instituția a argumentat că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de mai mulți ani, acuzând totodată Guvernul de subminarea principiului separației puterilor și a autorității instanțelor prin tergiversarea plăților.

Pe 2 iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, susținând că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară.

Suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei cerută de ÎCCJ provine dintr-o decizie din 2023 din 2023 a Înaltei Curți și a Parchetului General de a majora cu 25% salariile judecătorilor și procurorilor, în baza unor hotărâri judecătorești aplicate retroactiv începând cu anul 2018.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, cu circa 50% mai mult decât anul precedent, fondurile fiind destinate exact achitării acestor restanțe.

Citește și : Diana Buzoianu pierde procesul contra RA-APPS: „Cine știe ce drepturi are RAAPPS să secretizeze tot, că doar au cumpărat imobilele alea cu bănuții de la mama și tata, nu din bani publici”

Mai apoi, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți, banii fiind redirecționați către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.