ÎCCJ sesizează Curtea Constituţională şi pe legile privind organizarea judiciară şi organizarea CSM

„Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au întrunit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au adoptat Hotărârea nr. 3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

Joi, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Cei 89 de judecatori de la instanta suprema au trimis la CCR o sesizare pe Statutul magistratilor, recent adoptat de Parlament, in care sustin ca actul normativ incalca 14 articole diferite ale Constitutiei.

In sesizare, printre altele, instanta suprema semnaleaza incalcarea prevederilor din Constitutie referitoare la separatia puterilor in stat, egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, liberul acces la justitie, dreptul la munca.

Alte articole

CTP reacționează la decizia CCR de renumărare a voturilor: „Ținta acestei hotărâri demențiale este blocarea Elenei Lasconi”

Curtea Consituțională dă undă verde legii PSD de plafonare a dobânzilor nesimțite de 800%. Inițiatorul legii, senatorul Daniel Zamfir: S-a sfârșit calvarul!

De exemplu, ICCJ sustine ca, prin instituirea interdictiei de a lua decizii „fara niciun fel de restrictii, influente, presiuni, amenintari sau interventii directe sau indirecte din partea oricarei autoritati, fie chiar autoritati judiciare”, textul propus intra in contradictie cu obligatia judecatorilor de a respecta chiar deciziile CCR sau cele pronuntate de ICCJ in solutionarea recursurilor in interesul legii sau hotararile pronuntate de instantele internationale.

Citeşte şi: ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la modificarea statutului magistraţilor