În semn de recunoaştere a lui  Ignaz Semmelweis şi a spălatului pe mâni, Google a realizat un doodle animat pe 20 martie 2020. Legatura dintre spalatul pe maini si raspandirea bolilor infectioase a fost stabilita destul de tarziu, abia in 1846, conform GlobalHandWashing.org.

„Parintele” igienei este considerat medicul maghiar Ignaz Semmelweis, care lucra la Spitalul General din Viena.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

De secole, spalatul mainilor cu apa si sapun a fost considerat o masura de igiena personala, fiind in general, inglobat obiceiurilor religioase si culturale. Totusi, legatura dintre spalatul pe maini si raspandirea bolilor infectioase a fost stabilita corect din punct de vedere medical abia acum doua sute de ani.

Ti-ai imaginat vreodata cum ar fi daca o masura de igiena importanta precum spalatul pe maini ar fi fost optionala in cazul medicilor chirurgi? In tarile dezvoltate, spalatul pe maini este intens promovat in randul oamenilor de toate varstele, dar putini sunt cei care cunosc inceputurile acestei masuri elementare de igiena.

Ignaz Semmelweis (1818 – 1865), un medic maghiar care lucra la Spitalul General din Viena, este cunoscut ca parintele igienei. In 1846, el a observat ca femeile care nasteau intr-o institutie medicala de invatamant asistate de studentii la medicina din respectivul spital aveau mai multe riscuri de deces in comparatie cu femeile care isi aduceau pe lume copiii intr-o alta sectie a spitalului administrata de moase. Semmelweis a decis sa faca mai multe cercetari, cautand diferente intre cele doua sectii. El a observat ca studentii si medicii mergeau adesea in maternitate dupa ce efectuau o autopsie. Pe baza observatiilor sale, Semmelweis a ajuns la concluzia ca „particule cadaverice” care insoteau acele autopsii erau aduse din camera de autopsie in maternitate. In schimb, moasele nu au efectuat astfel de autopsii, nefiind deci expuse acestor particule. Descoperirea lui Semmelweis este importanta si in zilele noastre: spalatul pe maini este una dintre cele mai importante masuri de sanatate publica.

Ca urmare, Semmelweis a impus o noua regula, cea care prevede ca doctorii sa se spele pe maini si sa isi dezinfecteze mainile cu o solutie cu clor. Rata de deces din maternitatea sa a scazut simtitor. Aceasta a fost prima dovada care arata ca spalarea si dezinfectarea mainilor ajuta la prevenirea infectiilor. Totusi, observatia sa nu a fost populara in randul tuturor: unii medici au presupus ca Semmelweis insinua ca ei sunt de vina pentru decesele inregistrate, motiv pentru care au incetat sa se spele pe maini, aducand ca argument ideea la moda in acele timpuri potrivit careia apa era cauza potentiala de imbolnavire.

Medici precum Semmelweis nu au mai considerat imbolnavirea ca fiind o consecinta a spiritelor rele sau a aerului urat mirositor. Mai mult, el a incercat sa ii convinga si pe alti medici din spitalele europene de beneficiile spalatului pe maini, dar fara succes la acel moment.

Dincolo de a fi considerat parintele spalatului pe maini, Semmelweis este si cel care a implementat un model epidemiologic de prevenire a infectiilor.

Cativa ani mai tarziu, in Scutari, Italia, Razboiul Crimeei a adus un nou campion al promovarii spalatului pe maini: Florence Nightingale. Intr-o vreme in care majoritatea oamenilor considerau ca infectiile erau cauzate de mirosurile neplacute (miasme), Florence Nightingale a implementat spalatul pe maini si alte reguli de igiena in spitalul la care lucra. Practicile sale au ajutat la reducerea numarului infectiilor.

Din nefericire, practicile promovate de Ignaz Semmelweis si de Florence Nightingale nu au fost adopate la scara larga in acele vremuri. Abia in 1980, Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC), a identificat spalatul pe maini ca o modalitate importanta de a preveni raspandirea infectiilor. In acest fel, au aparut primele recomandari la nivel national privind igiena mainilor.

In ultimii ani, spalarea mainilor cu apa si sapun si alte masuri de igiena au fost recunoscute ca fiind esentiale pentru sanatate si alimentatie.

Acum, cand eficienta spalarii mainilor nu mai este pusa in discutie, preocuparea principala este ca aceasta masura sa devina universala. Aceasta provocare – practicarea spalarii mainilor in momentele importante – este asociata cu noi schimbari comportamentale la nivelul intregii populatii.

Oricine poate promova obiceiul spalatului pe maini si fiecare dintre noi putem fi un exemplu pentru cei mai mici.

Spalatul pe maini – ce sa faci si ce sa nu faci

Spalatul frecvent pe maini este una dintre cele mai eficiente si mai simple metode prin care poti evita imbolnavirea si raspandirea bolilor. Afla cand trebuie sa te speli pe maini, cum sa folosesti corect dezinfectatul si cum sa iti obisnuiesti copilul sa deprinda acest obicei sanatos.

Cand sa te speli pe maini

De-a lungul unei zile atingi diferite persoane, suprafete si obiecte si, astfel, mainile aduna microbi. Te poti infecta cu acesti microbi daca iti atingi ochii, nasul sau gura, dar ii poti si transmite celorlalti. Desi este imposibil sa iti mentii mainile fara microbi, daca te speli pe maini des, contribui la limitarea raspandirii bacteriilor, virusurilor si a altor agenti patogeni. Mainile curate inseamna sanatate!

Spala-te intotdeauna pe maini inainte sa:

• Pregatesti mancarea sau sa mananci
• Bandajezi o rana sau ingrijesti o persoana bolnava
• Pui sau scoti lentilele de contact

Spala-te intotdeauna pe maini dupa ce:

• Pregatesti mancarea
• Folosesti toaleta sau schimbi un scutec
• Atingi un animal, il hranesti sau cureti dupa el
• Iti sufli nasul, tusesti sau stranuti
• Bandajezi ranile sau dupa ce ingrijesti o persoana bolnava
• Te ocupi de gunoiul menajer

De asemenea, spala-ti mainile daca sunt vizibil murdare.

Renunta la sapunul antibacterian

Sapunurile antibacteriene, cum sunt cele care contin triclosan, nu sunt mai eficiente in distrugerea germenilor in comparatie cu sapunurile obisnuite.

Folosirea sapunului antibacterian ar putea duce la dezvoltarea unei bacterii rezistente la substantele antimicrobiene din produs, ceea ce face ca ulterior acesta sa nu mai poata distruge cu usurinta germenii.

In 2016, FDA (Food and Drug Administration) a publicat o regula potrivit careia produsele antiseptice de curatare vandute fara reteta, care contin majoritar ingrediente antibacteriene active – inclusiv triclosan si triclocarban – nu mai pot fi scoase la vanzare. In aceasta categorie de “antibacteriene” intra sapunurile lichide, gelurile de maini sau sapunurile spuma, precum si sapunurile solide pentru maini sau corp.

Cum sa te speli corect pe maini

Cel mai bine este sa te speli pe maini cu apa si sapun. Urmeaza acesti pasi:

• Umezeste mainile cu apa – calda sau rece
• Aplica sapunul in causul palmei
• Spumeaza bine mainile
• Freaca mainile viguros cel putin 20 de secunde, palma cu palma
• Nu uita sa insisti si pe dosul mainilor, la incheieturi, intre degete si sub unghii
• Clateste bine
• Sterge mainile cu un prosop curat
• Foloseste prosopul pentru a inchide robinetul

Cum sa folosesti un dezinfectat pe baza de alcool

Solutiile dezinfectante pe baza de alcool nu necesita apa si sunt o alternativa acceptabila cand nu ai la dispozitie apa si sapun. Daca folosesti un dezinfectant de maini, asigura-te ca produsul contine cel putin 60% alcool. Urmeaza acesti pasi:

• Aplica suficient produs pe palme incat sa umezesti complet mainile
• Freaca bine mainile una de alta, cu degetele interpuse, pana cand substanta se evapora si mainile raman uscate.

Si copiii au nevoie de maini curate

Ajuta copiii sa se mentina sanatosi incurajandu-i sa se spele des pe maini. Spala-te tu pe maini in fata copilului pentru a-i arata cum se face corect. Pentru a evita spalatul in graba, sugereaza-i sa se spele pe maini in timp ce canta “Multi ani traiasca!” de doua ori. Astfel, vei fi sigura ca se spala pe maini temeinic si cat trebuie. Invata-l cantecul daca nu il stie. In cazul in care copilul nu ajunge la chiuveta, tine la indemana un inaltator anti-derapant.

Solutiile dezinfectante pe baza de alcool pot fi folosite de copii si adolescenti atunci cand nu au la dispozitie apa si sapun. Totusi, asigura-te ca supraveghezi copiii mici atunci cand folosesc substante dezinfectante pe baza de alcool. Inghitirea acestora poate provoca intoxicatie cu alcool. Depoziteaza-le la loc sigur dupa intrebuintare.

O metoda simpla sa te mentii sanatos

Spalatul pe maini este metoda cea mai sigura de prevenire a imbolnavirilor. Deprinderea acestui obicei poate sa joace un rol important in protejarea sanatatii.

Coronavirus şi infecţia COVID-19

Ce este un coronavirus ?
Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala coronavirus COVID-19.

Ce este COVID-19 ?
COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în decembrie 2019.

Care sunt simptomele COVID-19?
Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat. Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80 %) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ 1 din fiecare 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie. Persoanele în vârstă, precum şi cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte o formă gravă. Aproximativ 2 % dintre persoanele suferinde de această boală au murit. Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie trebuie să solicite asistenţă medicală.

Cum se răspândeşte COVID-19 ?
Oamenii se pot îmbolnăvi de COVID-19 de la alţii care au virusul. Boala poate fi transmisă de la o persoană la alta prin secreţii sub formă de picături mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tuşeşte sau strănută. Aceste picături se aşează pe obiectele şi suprafeţele din jur. Alte persoane se îmbolnăvesc de COVID-19 atingând aceste obiecte sau suprafeţe, apoi atingându-şi ochii, nasul sau gura. Oamenii pot, de asemenea, să se îmbolnăvească de COVID-19 dacă respiră direct secreţiile răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută. Acesta este motivul pentru care este important să staţi la mai mult de 1 metru de o persoană bolnavă.
OMS evaluează cercetările în curs de desfăşurare a modului în care COVID-19 este răspândită şi va continua să împărtăşească rezultatele actualizate.

CoVID-19 poate fi transmisă de o persoană care nu are simptome ?
Principala modalitate de răspândire a bolii este prin picături expulzate de cineva care tuşeşte sau strănută. Riscul de infecţie COVID-19 de la cineva care nu prezintă nici un fel de simptome este foarte mic. Multe persoane bolnave de COVID-19 prezintă doar simptome uşoare. Acest lucru este valabil în special în primele etape ale bolii. Prin urmare, este posibilă imbolnăvirea de COVID-19 de la cineva care are, de exemplu, doar o tuse uşoară fără să se simtă rău.
OMS evaluează cercetările în curs de desfăşurare a perioadei de transmitere a COVID-19 şi va continua să împărtăşească rezultatele actualizate.

Cine riscă să dezvolte forme severe ale bolii ?
Încă se strâng informaţii despre modul în care COVID-19 afectează oamenii. Persoanele în vârstă şi persoanele cu afecţiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă sau diabet) par să dezvolte o formă gravă de boală, mai des decât celelalte categorii.

Antibiotice sunt eficiente în prevenirea sau tratarea COVID-19 ?
Nu. Antibioticele nu funcţionează împotriva virusurilor, funcţionează doar pe infecţii bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcţionează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament al COVID-19. Acestea trebuie utilizate doar conform indicaţiilor unui medic pentru a trata o infecţie bacteriană.

Există un vaccin, medicament sau tratament pentru COVID-19 ?
Nu încă. Până în prezent, nu există niciun vaccin şi niciun medicament antiviral specific care să prevină sau să trateze COVID-19. Cei afectaţi ar trebui să aibă grijă pentru ameliorarea simptomelor. Persoanele cu boli grave trebuie spitalizate. Majoritatea pacienţilor se recuperează datorită îngrijirii primite din faza incipentă.
Posibile vaccinuri şi unele tratamente medicamentoase specifice sunt în curs de investigare. Acestea sunt testate prin studii clinice. OMS coordonează eforturile de dezvoltare a vaccinurilor şi a medicamentelor pentru prevenirea şi tratarea COVID-19.
Cele mai eficiente metode de a vă proteja pe voi şi pe ceilalţi împotriva COVID-19 sunt să vă curăţaţi frecvent mâinile, să vă acoperiţi gura cănd tuşiţi şi să menţineţi o distanţă de cel puţin 1 metru faţă de persoanele care tuşesc sau strănută.

Sursa : Organizaţia Mondială a Sănătăţii