Ilie Bolojan, primul decret semnat în calitate de președinte interimar al României: „Suntem împreună în aceeași luptă pentru un viitor mai bun!”

Luminiţa-Teodora Odobescu are 55 de ani, este diplomat de carieră și a fost, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2023 consilier pentru afaceri europene al Președintelui României, coordonând și Departamentul de Politică Externă. Din septembrie 2015 până în noiembrie 2021, a deținut funcția de Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, gestionând cu succes, în această calitate, prima Președinție a României la Consiliul UE (semestrul I 2019), arată site-ul MAE.

„Am avut astăzi o convorbire telefonică cu doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care m-a felicitat pentru preluarea interimatului funcției de Președinte al României. I-am mulțumit pentru gândurile bune și pentru prietenia sinceră dintre țările noastre.
România și Republica Moldova sunt legate printr-o relație specială, bazată pe o istorie comună, valori europene și proiecte de dezvoltare. Vom continua să colaborăm strâns pentru binele cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Moldova nu e singură. Suntem împreună, în aceeași luptă pentru un viitor mai bun!”, a scris Ilie Bolojan pe rețelele sociale.

Citește și Portret de președinte pe termen scurt. Cum a ajuns Ilie Bolojan, din consilier local în Bihor, la Cotroceni. Ce atribuții are ca șef interimar al statului

Cine este Ilie Bolojan

Ilie Bolojan (55 de ani) este un politician bihorean cunoscut pentru ascensiunea sa constantă în carierea politică, începând de la primii pași făcuți în Bihor până la poziția de președinte interimar al României, funcție pe care o ocupă temporar până la alegerile prezidențiale din mai.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță o criză de proporții după alegeri. Se preconizează căderea Guvernului Ciolacu 2. Prima reacție venită de la Guvern: „Aceste informații nu circulă în circuitul guvernamental”

Președintele interimar Ilie Bolojan întoarce în Parlament o lege importantă. Reforma Guvernului privind reorganizarea instituțiilor, în pericol

De-a lungul carierei sale politice, Bolojan a ajuns să dețină mai multe funcții importante, printre care consilier local, consilier județean, prefect, primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor. În plus, a fost și președinte al Senatului și, acum, președinte interimar al României.

În calitate de șef al Senatului, Bolojan a reformat instituția, propunând reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței. Acesta a fost același Bolojan care, ca secretar general al Guvernului în perioada Tăriceanu, a luat măsuri drastice, cum ar fi retragerea televizoarelor din birourile guvernanților pentru a combate distragerea atenției.

Bolojan a intrat în politică în 1993, aderând la PNL, iar în 1996 a câștigat primul său mandat de consilier local în Aleșd. Ascensiunea sa a continuat rapid, iar în 2004 a devenit prefect al județului Bihor, unde și-a câștigat un renume datorită reformelor sale și măsurilor eficiente. În acea perioadă, Bolojan a impus ca pașapoartele și documentele auto să fie eliberate într-un timp record de două ore, fapt ce a fost considerat o revoluție administrativă.

Ca primar al Oradei, Bolojan a reformat administrația locală, reducând numărul angajaților din primărie și accelerând absorbția fondurilor europene pentru dezvoltarea orașului. Datorită proiectelor sale de infrastructură și modernizare, Oradea a devenit un model de succes, fiind unul dintre orașele cele mai apreciate din România.

În paralel, a reformat administrația județeană, reducând personalul și îmbunătățind funcționarea instituțiilor. Aceste măsuri au atras critici din partea unor angajați, dar Bolojan a rămas ferm în convingerile sale.

În 2016, a fost reales primar cu un rezultat impresionant de 70%, iar în 2020 a câștigat președinția Consiliului Județean Bihor. A continuat să aplice aceleași principii de eficiență și reformă, iar în 2024 a obținut un nou mandat. În ciuda succesului său pe plan local, relațiile sale cu președintele Klaus Iohannis au devenit tot mai reci. Ilie Bolojan a fost exclus de la întâlnirile importante ale PNL, fiind lăsat pe dinafară de Iohannis, ceea ce a contribuit la tensionarea relațiilor dintre cei doi.

Vezi și DOCUMENT Klaus Iohannis şi-a făcut public bilanţul celor două mandate în fruntea României. Volumele conțin 1500 de pagini