Decizia este definitivă după ce ÎCCJ a respins contestația acestuia.
În 8 mai, judecătorii de la Curtea de Apel București au admis cererea procurorilor DNA de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv pentru 30 de zile în cazul omului de afaceri Ilie Carabulea.
Ilie Carabulea a mai stat în arest preventiv, în perioadele martie — iunie 2014 și iulie — decembrie 2014, el fiind apoi plasat în arest la domiciliu, după care i-a fost impus control judiciar.
Ilie Carabulea poate fi arestat preventiv. Decizia CAB nu este definitivă
Motivul pentru care procurorii au cerut rearestarea lui Carabulea este faptul că acesta a încălcat mai multe obligații impuse de instanță atunci când s-a dispus controlul judiciar.
Potrivit DNA, după ce, în februarie 2015, instanța a decis ca Ilie Carabulea să fie judecat sub control judiciar, acesta a continuat să determine diverse persoane, prin fapte cu efect vădit intimidant, să nu dea declarații sau să dea declarații mincinoase în cadrul procesului aflat în curs de judecată la Curtea de Apel București, și prin exercitarea în continuare a unor acte de administrare, în cadrul unor societăți comerciale.
Procurorii susțin că aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că Ilie Carabulea este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanței, convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia.
„De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în fața instanței de judecată, în acest sens dispunând chiar rezilierea contractului de muncă al unui angajat. În demersurile sale, acesta a fost sprijinit de diverși angajați ai firmelor pe care le deține direct sau indirect”, mai spune DNA.
Astfel, în intervalul februarie — martie, Ilie Carabulea a încălcat cu rea-credință restricțiile instituite de instanță, respectiv a intervenit în administrarea activității economice a SC Atlassib SRL (în cadrul căreia deținea, la momentul încălcării interdicțiilor, un număr majoritar de părți sociale), în administrarea activității SC Carpatica Asig SA (unde acționar majoritar este Atlassib SRL) — societate trimisă în judecată în dosarul ASF — Carpatica, precum și în administrarea activității SC Star Motors SRL (unde Ilie Carabulea are calitatea de asociat semnificativ).
DNA cere arestarea omului de afaceri Ilie Carabulea pentru a influenţat martori, prin intimidare
Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în aprilie 2014, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență, dare de mită, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals.
În același dosar, au fost deferiți justiției fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu, Laura Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor, fost director al Direcției Avizări ASF, Marian Mîrzac, fost membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustățea, membru în CA al SC Carpatica Asig și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.
Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.
Începând cu luna mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu Mustățea și Mîrzac, au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.
Ilie Carabulea (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASG.