În ultimii ani, părinţii îşi pun tot felul de semne de întrebare asupra comportamentului copiilor lor mai ales, atunci când lucrurile le scapă de sub control. Puțini sunt cei care însă, își dau seama că principalii vinovați sunt ei înșiși.
Dacă în urmă cu câțiva ani, părinții își cumpărau liniștea lăsându-și odraslele ore întregi în fața televizorului, acum aceștia îi uită efectiv în fața telefonului sau a tabletei. De ce? Unii părinți consideră că aceasta este singura modalitate prin care pot să îi țină ocupați pe cei mici și să nu mai facă gălăgie.
Astfel, micuții stau cuminți și nu îi mai deranjează pe cei mari cu întrebările lor, uneori enervante. Asta în timp ce, alți părinți visează ca micuții lor să devină programatori și cred că dacă cei mici își petrec mult timp pe diverse gadgeturi vor dobândi abilități care peste ani le vor aduce mii de euro în conturi.
De ce să se complice prea mult cu educația copiilor lor, când cei mici pot să descopere și singurii tainele vieții cu un singur click?
Fără dar și poate, tabletele și smartphone-urile au devenit o parte a copilăriei, lucru total de neconceput înainte. Însă, acest obicei are un impact devastator asupra dezvoltării copilului și din păcate mulți părinții nu sunt conștienți de asta.
De la an la an, numărul copiilor care folosesc gadgeturi precum smartphone-uri și tablete crește alarmant. Cifrele care ar trebui să ridice cele mai multe semne de întrebare îi vizează pe copiii sub vârsta de doi ani. Medicii pediatri și neurologi descurajează utilizarea tehnologiei pentru copiii cu vârsta sub doi ani, expunând permanent pericolele iminente asupra dezvoltării armonioase a acestora.
Cu toate acestea, cercetările arată că cei mici petrec chiar și șase ore și jumătate pe zi, stănd cu ochii în ecrane. Și mai șocant este faptul că ei învață cum să folosească gadgeturile chiar înainte de a învăța să meargă sau chiar să vorbească.
”Expunerea îndelungată la vârste mici a copilului la ecrane, îi poate afecta acestuia dezvoltarea cognitivă sau socio-emoțională. Explorarea lumii folosind toate simțurile și dezvoltarea motricității fine și grosiere în perioada preșcolarității sunt unele dintre cele mai importante aspecte ale dezvoltării globale a copiilor, fiind în legătură directă cu dezvoltarea limbajului, gândirii și memoriei. De aceea, este recomandat ca copiii sub 6 ani să petreacă cât mai mult timp jucându-se și cât mai puțin stând în fața ecranelor”, susține Otilia Mantelers, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în parenting.
Organizația Salvați Copiii susține că peste 27% dintre copiii din România stau pe telefon sau pe tabletă peste 6 ore zilnic, într-o zi de școală! Dintre aceștia, mai mult de jumătate au fost la un moment dat deranjați sau supărați de alte persoane (unde putem include atât tentative de racolări, cât și bullying), peste 60% au văzut pe internet lucruri care i-au tulburat. Iar, după alte sondaje, 69% au fost martori ai hărțuirii altora online.
Alte studii susțin că, de fapt, 85% dintre copiii cu vârste între 5-16 ani petrec 5 ore/zi pe rețele sociale. Copiii cu vârste între 2-5 ani petrec zilnic în fața ecranului, în medie, 3 ore, iar copiii de 5-9 ani merg ușor ușor, către o medie de 4 ore pe zi. În Marea Britanie, 3 sferturi dintre copii petreceau în anul 2016 mai puțin timp în aer liber decât pușcăriașii.
Conform recomandărilor emise de Organizația Mondială a Sănătății în 2019, un copil sub 1 an nu ar trebui să aibă deloc timp alocat pentru ecrane, un copil cu vârsta între 1-2 ani nu mai mult de 1 oră pe zi (și cu cât mai puțin, cu atât mai bine), la fel și copii de 3-4 ani.
Medicul oftalmolog Cristina Guzun, susține că până la vârsta de 5 ani, copii nu trebuie lăsați în fața telefoanelor mobile sau a calculatoarelor.
„Lumina albastră care emană de la ecrane inhibă secreția melatoninei (hormonul somnului), iar în timp are un efect dăunător asupra copilului. Timpul maxim pe care îl poate petrece un copil în fața telefonului pentru a evita problemele oftalmologice este: de la 5 la 7 ani nu mai mult de 10 minute; până la 10 ani – nu mai mult de 15 minute; de la vârsta de 10 ani se permite câte 20 minute de 3 ori pe zi.
Sunt niște indicații drastice din motiv că unii copii acuză cefalee, ochi roșii și senzația de nisip în ochi în urma unui timp îndelungat petrecut în fața gadgeturilor. De asemenea, este important să menționăm că copiii concentraţi la monitor uită să clipească, clipitul este o reacție de protecție, iar ei clipesc de 3-4 ori mai rar. Un copil în mod normal ar trebui să clipească de 10-14 ori pe minut”, susține medicul.
Trecând spre zona pericolelor și riscurilor la care se expun copiii, un studiu realizat de Kaspersky, producător de soft antivirus, relevă că 44% dintre copiii cu vârste între 8 și 16 ani (deși vârsta minimă pentru crearea unui cont este 13 ani) sunt permanent conectați pe rețele sociale și, evident, cei care n-au vârsta necesară (adică 1 din 3) mint în privința vârstei.
De asemenea, 40% furnizează despre ei date cu caracter prea personal (școala, adresa, veniturile părinților). Între 37-47% (în funcție de timpul petrecut online) au recunoscut că au avut parte de pericole online. În studiu au fost incluse familii din SUA, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, Spania și Rusia.
Potrivit Bitdefender, alt furnizor de servicii de securitate online, 1 din 3 utilizatori care accesează site-uri cu conținut pornografic este minor.
Unii părinți se tem ca nu cumva copii lor să rămână în urmă, să sufere un handicap tehnologic dacă nu au parte de suficientă tehnologie și dacă nu știu să butoneze. Și oarecum e de înțeles. Dar un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în 2015, constata că folosirea computerului în școală nu îmbunătățește, ci, dimpotrivă, scade performanțele școlare ale elevilor.
În jur de 40% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional (nu înțeleg un text pe care-l citesc, nu știu folosi o hartă, nu pot face vreo legătură între ce învață la școală și ceea ce trăiesc în afara ei). În 2017, unul din trei români avea 3 (!) televizoare în casă, iar o treime dintre cei intervievați petreceau zilnic între 4-6 ore în fața televizorului.
Majoritatea părinților care cedează în fața tehnologiei și lasă mână liberă copiilor la folosirea telefonelor și tabletelor nu sunt conștienți de efectele acestora asupra dezvoltării timpurii. Părinții ar trebui să își asume faptul că ei sunt principalii responsabili de creșterea copiilor lor și nu ar trebui să lase asta în seama tehnologiei, care poate avea un impact deosebit de grav asupra celor mici.
„Din cauza folosirii telefonului mobil la ore târzii, fiind stimulați de multele notificări pe care le pot primi, mintea este într-o permanentă alertă, melatonina scade și nu se poate relaxa pentru a produce starea de somnolență. Chiar dacă va reuși, într-un final, să adoarmă, somnul copilului va fi sacadat, nu va fi destul de odihnitor, iar toate aceste efecte se pot observa din activitatea de dimineață.
De asemenea, trezirea în timpul somnului este efectul unor factori psihologici: anxietate puternică, frici, depresie, reacții agresive oprite în timpul zilei. Intervenția părintelui, a cadrelor didactice, prin reducerea exigenței în performanță, e binevenită, schimbarea regimului de somn este imperios necesară până când acesta este echilibrat și poate reveni la activitățile obișnuite. Oboseala crește probabilitatea convulsiilor de noapte, iar reducerea utilizării telefonului în orele de seară crește eficacitatea somnului adânc”, a mai menționat psihologul comportamental Lenke Iuhos.
Printre efectele nocive ale utilizării tehnologiei de către copiii mici se numără:
1.Modificări în dezvoltarea creierului
2. Tendințe spre obezitate
3. Predispunere la violență
4. Expunerea la radiații
5. Interacțiune redusă
6. Privare de somn
7. Reducerea interacțiunii și a expunerii la natură
8. Afectarea vederii
9. Dependență