Imagini emoționante! A mers cu câinele în brațe 17 kilometri, după ce a fugit de bombardamentele din Kiev. ”Nu l-am putut abandona”

Și-au luat strictul necesar în bagaje și au pornit către alte țări unde să se simtă în siguranță și să poată începe o nouă viață. Alisa, o femeie de 35 de ani din Kiev, a plecat din orașul în care s-a născut atunci când au început bombardamentele. A ales să se refugieze în Polonia, alături de familia ei.

Alisa nu a putut să-l lase în urmă pe câinele ei, Pulya, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei. E ciobănesc german, are 12 ani și jumătate și e prea bătrân ca să meargă pe jos atât de mult. Alisa și-a cărat câinele în spate mai bine de 17 kilometri.

Femeia a fost nevoită să se despartă de soțul ei, care a rămas alături de ceilalți bărbați să se lupte cu rușii pentru a-și proteja țara.

„Sunt programator de computere şi lucrez pentru o companie germană. M-au ajutat să părăsesc Ucraina, pentru a ajunge în Polonia. Am plecat de la Kiev cu un Peugeot 307. Eram 9, eu, mama mea, sora mea, cei doi soţi ai noştri, patru copii şi doi câini mari, inclusiv un ciobanesc german în vârstă. Era imposibil să te deplasezi în interiorul maşinii. Am condus timp de 16 ore până într-un sat la aproximativ 140 km de Kiev”, a povestit femeia pentru The Guardian.

Alte articole

Câinele rămâne fidel pe viață! În timp ce un bărbat se tunde, câinele îl atacă pe frizer. VIDEO

Ce înseamnă când câinele tău te atinge cu labele. Ce poate să ascundă acest gest inofensiv

Grupul a decis să se oprească într-o noapte în acel sat. Până la graniţa cu Polonia au decis să plece pe jos: 17 kilometri.

„Am plecat la 4 dimineaţa: erau minus şapte grade. A fost o călătorie dificilă între munţi şi râuri. Copiii mei plângeau de frig. Vroiam şi eu să plâng, dar nu puteam să renunţ… a fost ideea mea să mergem spre graniţă. Am oprit câteva maşini şi am cerut ajutor, dar toţi m-au refuzat. Într-adevăr, ne-au sfătuit să lăsăm câinii. Dar ei fac parte din familia noastră. Câinele meu a trăit cu noi toate momentele fericite şi triste. Câinele mamei mele este tot ce i-a mai rămas din viaţa ei anterioară”, a explicat Alisa.

În cele din urmă, după un drum lung și deloc lipsit de obstacole, au reușit să ajungă în Polonia în siguranță. „Când am ajuns acolo, am făcut primii paşi în Polonia, ne-am arătat permisele. Atunci mi-am dat seama că vom fi bine, că suntem într-un loc sigur”, încheie Alisa.

Citește și Calvarul refugiaţilor, prin ochii unui fotograf. Imagini sfâşietoare de la evacuarea din Irpin, unde zeci de oameni au pierit sub bombe

Citește și Drama copiilor refugiaţi din cauza războiului din Ucraina. Zeci de micuţi fac terapie specială într-un centru din Ilfov pentru a uita de ororile bombardamentelor