Imagini HALUCINANTE DIN CLUBUL COLECTIV. Vezi cum arată după incendiu locul în care au murit 64 de oameni

INCENDIU COLECTIV. Un număr de 64 de persoane și-au pierdut viața în urma tragediei din 30 octombrie 2015, din Club Colectiv, dintre care 27 au murit în incendiu, 25 în spitalele din țară și 12 în străinătate. Totodată, peste 150 de persoane au fost rănite, fiind tratate în spitale din București și străinătate.

Principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică, viteza propagării flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar concentraţia de gaze toxice a crescut de 2000 de ori în jumătate de minut, tinerii având 153 de secunde pentru a se salva, conform raportului Institutului de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă (INSEMEX).

Vezi şi: Tânără arsă în incendiul din Colectiv, mărturii emoţionante de pe patul de spital. Vezi cum arată acum mâna ei

Alte articole

Unul dintre patronii clubului Colectiv ar putea fi eliberat din închisoare. Cum încearcă să scape de pedeapsă Paul Gancea

Unul dintre supravieţuitorii tragediei din Colectiv îl demolează pe Iohannis: „Acela a fost momentul în care eu am înţeles cât de mare e goliciunea interioară a persoanei Iohannis”

INCENDIU CLUB COLECTIV: Expertiza INSEMEX lămureşte şi controversa legată de spălarea buretelui cu substanţe inflamabile. Conform raportului, materialul nu a fost niciodată curăţat.

Documentul menţionează că, după aprinderea artificiilor pentru a doua oară în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, o scânteie a ajuns pe stâlpul de lângă scenă, acoperit cu burete de antifonare, iar în patru secunde flăcările au ajuns şi la tavan, iar în scurt timp din plafon au început să cadă picături fierbinţi de spumă poliuretanică topită.

Spuma poliuretanică este considerată un combustibil periculos, din cauza uşurinţei cu care se aprinde, a combustibilităţii ridicate şi a toxicităţii mari a gazelor de ardere produse.

Specialiştii în incendii de la Petroşani arată în raport că spuma poliuretanică se descompune în general la 180 de grade Celsius şi la aproximativ 300 se autoaprinde. În club, temperatura a ajuns la peste 600 de grade Celsius, iar la nivelul tavanului au fost peste 1.000 de grade.

Raportul INSEMEX menţionează şi că viteza de propagare a flăcărilor de fost de 2,3 metri pe secundă, astfel că jumătate de tavan s-a aprins instantaneu.

Cadrul metalic de pe care au fost lansate artificiile se afla la nici patru metri de stâlpul care s-a aprins. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care solistul trupei Goodbye to Gravity observă flacăra, la şapte secunde de când artificiile nu mai ardeau, relatează Digi 24.

În club existau cinci extinctoare, depozitate însă într-o încăpere separată, în care era şi tabloul electric. Inginerii de la Petroşani au găsit după încendiu un singur stingător care fusese folosit.

Vezi şi: Imagine şocantă cu o supravieţuitoare din Colectiv. Alexandra vorbeşte despre infern: Se ţipa necontenit, sfâşietor

Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.

Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici, doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic.

De altfel buretele poliuretanic este menţionat şi în expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile cerută de procurori în dosarul Colectiv, care relevă că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.

Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie citează în raportul său specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului, arată că „produsul este un material combustibil”. „Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii”, se arată în raportul depus la Parchet.

Un alt raport aşteptat este cel al Corpului de control al Guvernului, referitor la modul de intervenţie al autorităţilor în acest caz.

CITEŞTE ŞI Supravieţuitor în clubul Colectiv, mesaj emoţionant: S-a stins din viaţă victima corupţiei şi a nepăsării cu numărul 64