Structurile granulare au dimensiuni asemănătoare cu cele ale statului american Texas. Acestea transportă mase de gaz fierbinte sau plasmă. Centrele luminoase marchează locul unde nivelul materialului solar crește, iar benzile întunecate din jur reprezintă locul unde plasma se răcește și „se scufundă”.
DKIST este o instalație nouă, amplasată deasupra vulcanului Haleakalā, pe insula Maui din Hawaii. Oglinda sa principală, de patru metri, este cea mai mare din lume, ceea ce permite observarea detaliată a suprafeței Soarelui.
Telescopul va fi folosit pentru a studia fenomenele de pe suprafața Soarelui. Oamenii de știință doresc să obțină date noi despre comportamentul său dinamic, în speranța că pot prognoza mai bine exploziile sale energetice.
„Pe Pământ putem prezice dacă va ploua aproape oriunde în lume, însă vremea spațială nu o putem încă prognoza. Predicțiile noastre rămân în urmă cu 50 de ani față de vremea de pe Pământ, dacă nu mai mult. Ceea ce avem nevoie este să înțelegem fizica care stă la baza acestor fenomene, iar acest lucru începe de la Soare, ceea ce va studia Telescopul solar Inouye în următoarele decenii”, a declarat Matt Mountain, președintele Asociației Universităților pentru Cercetări în Astronomie, care gestionează DKIST.