Impactul COVID-19 asupra dezvoltării digitale în Europa. Unde se situează România

„În timp ce majoritatea țărilor din întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei COVID-19, rolul TIC și al serviciilor, precum și al infrastructurii digitale pe care acestea se bazează, a devenit esențial pentru continuarea activității economice și sociale și pentru atenuarea impactului pandemiei”, arată UIT într-un raport.

Impactul COVID-19 asupra dezvoltării digitale în Europa

Impactul pandemiei de COVID-19 a accelerat dezvoltarea digitală. Deși cercetările privind contribuția digitalizării la atenuarea impactului pandemiilor sunt încă limitate, dovezile emergente sunt convingătoare în ceea ce privește efectele pozitive ale acesteia.

Pentru a înțelege mai bine și a explora dacă COVID-19 a accelerat digitalizarea și cum au reacționat concret consumatorii și întreprinderile la pandemie, compania McKinsey a realizat o serie de sondaje pe parcursul anului 2020. Unul dintre ele realizat în rândul a 20.000 de consumatori europeni cu privire la „Migrația digitală a Europei în timpul COVID-19” şi citat de UIT, constată că adopţia serviciilor digitale în rândul consumatorii europeni a sărit de la 81% la 95% ca urmare a crizei COVID-19.

Alte articole

Bacalaureat 2025. Competențele la limbi străine pot fi echivalate cu șase examene de engleză și unul de germană, recunoscute internațional

Anul școlar 2024 – 2025. Competențele digitale ale elevilor. Când li se cere să folosească inteligența artificială

McKinsey a analizat ce servicii și canale digitale au fost utilizate pentru prima dată de respondenți în timpul restricţiilor cauzate de pandemia de COVID-19 în cadrul unui număr de industrii, inclusiv în domeniul bancar, al asigurărilor, alimentației, îmbrăcămintei, divertismentului, social media, călătoriilor, telecomunicațiilor, utilităților și al sectorului public.

„Constatările evidențiază diferențe în ceea ce privește amploarea impactului între țările analizate, determinate de severitatea restricțiilor impuse pe diferite piețe în ceea ce privește circulația persoanelor și operațiunile comerciale, precum și de maturitatea digitală a piețelor respective. De asemenea, ele arată o creștere vizibilă a adoptării digitale pe toate piețele, reducând decalajul digital care exista între țările europene”.

În România, înainte de pandemie rata de adopţie de servicii digitale era de 64% la care s-au mai adăugat 25 de puncte procentuale după izbucnirea pandemiei, se arată în raport.

„Țările cu rate relativ scăzute de adoptare a tehnologiilor digitale înainte de COVID-19 au înregistrat cele mai mari creșteri (de exemplu, Germania și România), Finlanda și Danemarca fiind în fruntea clasamentului”, spun autorii studiului.

Sondajul oferă, de asemenea, informații cu privire la industriile care au fost accesate cel mai mult de către utilizatori (unele dintre ele pentru prima dată) în timpul COVID-19. Băncile, divertismentul și social media au obținut cele mai mari scoruri. Iar la întrebarea referitoare la acțiunile digitale care au fost efectuate cel mai mult în timp ce se aflau online, căutarea de informații a fost cel mai frecvent răspuns, ceea ce evidențiază faptul că traficul crescut nu s-a tradus automat printr-o creștere a comerțului electronic și a vânzărilor.

Pandemia a accelarat cu câţiva ani transformarea digitală

UIT a organizat în iunie 2020 o masă rotundă la care au participat experți economici. Concluziile lor au arătat că țările cu o infrastructură de conectivitate de top ar putea atenua până la jumătate din șocul economic negativ al pandemiei. În general, impactul pandemiei a fost acela de a accelera transformarea digitală, pe măsură ce companiile se orientează către modele distribuite de ocupare a forței de muncă și către furnizarea digitală de servicii și produse.

Oamenii au renunțat la călătorii și la socializare și s-au orientat către platformele digitale de divertisment și comunicare, dar și, din ce în ce mai mult, către comerțul electronic. Școlile trec la învățarea online și la clasele digitale, iar guvernele se bazează din ce în ce mai mult pe date privind cetățenii, sănătatea și indicatorii economici și au nevoie de acestea pentru a stabili politici.

Potrivit experţilor, pandemia de COVID-19 a împins atât consumatorii, cât și întreprinderile să adopte servicii și tehnologii digitale, accelerând cu câțiva ani transformarea digitală în comportamentul consumatorilor și în activitatea comercială.

România are o rată de adopţie 89,6%, sub media europeană, de 99,9%, dar peste media mondială, de 75%.

Piața de internet în bandă largă fix şi mobil

Comparativ cu alte regiuni, Europa are cele mai mari rate de abonament la serviciile de bandă largă fixă. UIT estimează un nivel de penetrare a serviciilor de bandă largă fixă de 32,9% pentru întreaga Europă în 2020, o cifră de peste două ori mai mare decât media mondială de 15,2%. România se situează la 27,25%.

În general, piața de internet în bandă largă fixă din Europa are încă un anumit potențial de expansiune.

„Disponibilitatea lățimii de bandă internaționale continuă să fie un domeniu important pentru politici și investiții, în special având în vedere numărul tot mai mare de aplicații cu utilizare intensivă a datelor, serviciile bazate pe cloud și numărul tot mai mare de utilizatori de internet care doresc o mai bună conectivitate internațională”.

Lățimea de bandă internațională totală a crescut de peste două ori în ultimii patru ani, de la 61,8 Tbit/s în 2017 la 153 Tbit/s în 2020. La nivel de utilizator individual, kbit/s per utilizator de internet în Europa s-a ridicat la 211,2 în 2019, față de 131,3 kbit/s per utilizator de internet la nivel global.

Pe de altă parte, abonamentele active de internet mobil în bandă largă la 100 de locuitori au ajuns la 99,9% în 2019, în Europa.

Potrivit sursei citate, Europa este regiunea cu cele mai accesibile coșuri de date mobile în raport cu venitul, 32 de țări având un coș care costă mai puțin de 1% din venitul național brut pe cap de locuitor (VNB p.c.) și toate țările având un cost mai mic de 2,1% din VNB p.c. Doar Moldova se află la limită în ceea ce privește obiectivul Comisiei pentru bandă largă, care prevede că serviciile TIC nu ar trebui să coste mai mult de 2% din VNB p.c.

Alocațiile lunare de date incluse în planurile relevante din regiune sunt ridicate, de cel puțin 5 GB în mai mult de jumătate dintre țări. Finlanda este un lider mondial cu nicio limită de date aplicată. Israel, Lituania, România și Elveția oferă un plafon de date de 30 GB.

Accesul la internet şi competențele de utilizare

Procentul de persoane care utilizează internetul a crescut în aproape toate țările europene în perioada 2017-2019. În opt țări, și anume Danemarca, Norvegia, Suedia, Țările de Jos, Elveția, Regatul Unit și Belgia, mai mult de 90% dintre persoanele fizice foloseau internetul în 2019. În 40% dintre țări, procentele de utilizatori individuali de internet se situau între 80% și 90%.

În ceea ce privește numărul de gospodării cu acces la internet, Europa se situează în fruntea altor regiuni și a mediei mondiale, cu o rată medie de penetrare de 85%. Privind mai atent la nivelul fiecărei țări în parte, mai mult de jumătate dintre țări au o proporție de gospodării cu acces la internet cuprinsă între 80 și 90%; opt țări, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Regatul Unit, Elveția, Germania și Estonia, se apropie de 100% și, cinci țări sunt în urmă, cu rate cuprinse între 70% și 80%, doar Moldova având o rată de 60,8%.

Nici România nu e departe, procentul se situează la 73,66%, cu o rată de creştere de 5% pe an în perioada 2017-2019.

Competențele digitale de bază şi avansate

Nivelurile atinse în ceea ce privește competențele TIC de bază, standard și avansate în ultimii trei ani variază în mod semnificativ în Europa. Danemarca, Islanda, Suedia și Luxemburg sunt pe primul loc în ceea ce privește competențele avansate, cu niveluri cuprinse între 10% și 15%. Nivelurile de competențe standard și de bază depășesc cu mult 50%. Treisprezece țări au atins niveluri de competențe de bază de peste 60%, inclusiv Danemarca, Islanda, Luxemburg, Elveția, Finlanda, Austria, Țările de Jos, Andorra, Germania, Slovenia, Belgia, Muntenegru și Slovacia.

În ceea ce privește competențele standard, 10 țări au atins niveluri de peste 50%, inclusiv Danemarca, Islanda, Suedia, Luxemburg, Elveția, Regatul Unit, Finlanda, Austria și Țările de Jos, iar șapte țări, inclusiv Croația, Estonia, Spania, Andorra, Irlanda, Germania și Belgia, au atins niveluri cuprinse între 40% și 50%. Doar cinci țări, și anume Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, România și Albania, au niveluri de competențe standard de sub 20%.

Competențele standard sunt măsurate pentru următoarele patru activități pe calculator: utilizarea formulelor aritmetice de bază într-o foaie de calcul; conectarea și instalarea de noi dispozitive; crearea de prezentări electronice cu ajutorul unor software-uri; și găsirea, descărcarea, instalarea și configurarea de software.

Competențele avansate se referă la scrierea unui program de calculator folosind un limbaj de programare specializat.

Competențele de bază se referă la următoarele patru activități bazate pe calculator: copierea sau mutarea unei fișier sau dosar, utilizarea instrumentelor de copiere și lipire pentru a duplica sau a muta informații în cadrul unei un document, trimiterea de e-mailuri cu fișiere atașate și transferul de fișiere între un calculator și alte dispozitive.