Împădurim România: Ministerul Mediului lansează cea mai mare campanie de plantare din ţară

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, va da startul campaniei sâmbătă, 3 noiembrie, începând cu ora 12.00, în comuna Şotânga, din judeţul Dâmboviţa, o zonă extrem de vulnerabilă din cauza celor 100 de hectare de terenuri degradate. Plantarea va fi precedată de o conferinţă de presă, în cadrul căreia vor fi anunţate detalii referitoare la obiectivele şi calendarul campaniei.

Acţiunea “Împădurim România!” se va desfăşura pe tot parcursul lunii noiembrie, proiectul fiind născut dintr-o problemă extrem de presantă a României – dispariţia pădurilor, ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor şi deşertificărilor. Această situaţie are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităţilor locale şi a infrastructurii. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

„Pădurile sunt una dintre mândriile României, iar în ultimii ani am fost martorii dispariţiei lor treptate, pradă tăierilor ilegale, adesea cu complicitatea autorităţilor. Prin acest fenomen, nu numai ca România a pierdut din puterea plămânului său verde, dar au fost posibile si catastrofele ce au lovit atâtea comunităţi: seceta, inundaţiile, alunecările de teren sunt si efecte ale distrugerii zonelor împădurite. Acest guvern are voinţa si determinarea de a salva pădurile ţarii si de a le reface pe cele pierdute. Împădurim România şi, în toată luna noiembrie, vom planta în total 26 de milioane de puieţi, începând cu zonele cele mai vulnerabile din toate judeţele ţării. Sunt bineveniţi alături de noi toţi voluntarii care doresc să plantăm împreună pentru viitor!”, declară Rovana Plumb.

Pădurile din Romania, ca toate pădurile din zona temperată, au fost exploatate mult timp ca resursă de lemn de foc şi de constructie sau ca loc de păşune. La mijlocul secolului trecut, majoritatea pădurilor au fost afectate de o presiune crescută pentru creşterea volumului recoltat, ceea ce a dus la stocul biomasei aeriene şi subterane.
Pădurile sunt o verigă esenţială în ciclul global al carbonului, datorită capacităţii lor de a extrage CO2 din atmosferă şi de a-l stoca în biomasă proprie şi în sol, comportându-se ca un rezervor.

Alte articole

Şedinţă extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, la Ministerul Mediului, ca urmare a avertizărilor hidro-meteo

Un arădean a făcut primul pas către combaterea efectelor încălzirii globale. A plantat zeci de hectare de pădure: „Am luat această hotărâre, în primul rând, pentru a atrage precipitațiile în zonă”

În principiu, ecosistemele forestiere stochează permanent, prin procesul de fotosinteză, în jur de 74% din cantitatea stocată de CO2 în lemn sau biomasă (trunchi, crengi) şi respectiv 24% în rădăcini şi sol.

În cazul despăduririi bruşte a unei suprafeţe, prin tăiere rasa, aproximativ 38% din CO2 sechestrat se eliberează imediat, iar restul treptat, într-o perioadă scurtă de timp. Pădurea are de asemenea un rol deosebit de important în stabilizarea unor fenomene adiacente schimbărilor climatice, cum ar fi eroziunea solului, reducerea efectelor precipitaţiilor abundente şi ale secetei.

Din datele statistice rezultă că repartizarea pădurilor pe zone geografice este neuniformă (52% munte, 37% deal şi 11% câmpie) ceea ce conduce la dezechilibre climatice extreme, foarte evidente. Zona de câmpie este dezavantajată şi se produc fenomene extreme: secetă şi înzăpeziri masive.

Un rol important îl au pădurile în procesul de sechestrare a carbonului. Astfel, pe plan mondial, deşi pădurile reprezintă 1/3 din suprafaţa terestră, ele stochează 77% din carbonul total, din biomasa terestră. De aici rezultă importanţa împăduririi terenurilor degradate, aflate în special în zonele de câmpie şi deal.

Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, o soluţie o reprezintă păstrarea vegeţatiei forestiere şi crearea de noi păduri ce vor reduce în timp efectul schimbărilor climatice la nivel regional şi local.

Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundaţii şi alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii. In zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie şi tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. Planul Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale are în vedere stoparea acestui fenomen.

Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.