Importanţi oameni de afaceri şi politicieni din România, înşelaţi de bonele filipineze

Bonele filipineze voiau de fapt să ajungă în spaţiul Schengen şi în schimbul unor sume de bani, 1.500 – 2.500 de euro, semnau contracte pentru a lucra la aceste familii ale oamenilor de afaceri sau ale politicienilor.

După ce se angajau, plecau din casă cu bunuri de valoare. Câteva victime au depus deja plângeri la poliţie.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală  împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au efectuat în data de 16 ianuarie cinci percheziţii domiciliare, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unei grupări infracţionale organizate, ai cărei membri sunt implicaţi în activităţi de trafic de migranţi de origine filipineză şi nepaleză către state membre Schengen.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că membrii grupării erau implicaţi în mod direct în racolarea, îndrumarea şi facilitarea deplasării ilegale în state ca Franţa, Italia, Germania, Ungaria a cetăţenilor filipinezi şi nepalezi, cetăţeni străini ce se aflau deja pe teritoriul României, ca urmare a desfăşurării unor activităţi lucrative în domeniul casnic, având contracte individuale de muncă încheiate cu diverşi angajatori români, precum şi permise de şedere pe teritoriul României.

Persoanele interesate să părăsească teritoriul României erau racolate de către numitul S.K, ajutat şi de alţi membri ai grupării, atât telefonic cât şi prin intermediul altor persoane, acesta facilitându-le obţinerea vizelor Schengen în baza unor documente falsificate, iar în cazul în care nu puteau  fi obţinute astfel de vize membrii grupării se ocupau de organizarea transportului clandestin al migranţilor în ţările aflate în spaţiul Schengen.

La dosarele depuse de către aplicanţi au fost identificate, contracte de muncă contrafăcute, din care rezulta că cetăţenii străini erau angajaţi de către membrii grupării, că aveau stabilită reşedinţa la adresele de domiciliu ale acestora, precum şi declaraţii falsificate din care rezulta faptul că, familia angajatoare din România va pleca în străinătate în scop turistic şi cetăţeanul străin însoţeşte familia în acea călătorie, asumându-şi responsabilitatea cu privire la suportarea cheltuielilor aferente şi garantând reîntoarcerea în România a angajatului.

După obţinerea vizelor, numitul S.K primea de la cetăţeanul străin căruia îi facilitase obţinerea frauduloasă a vizei sumele solicitate (între 1.500 – 2500 euro).

De asemenea, acesta proceda imediat la anularea rezervărilor biletelor de avion, respectiv a camerelor de hotel şi se ocupa de obţinerea unor noi rezervări pentru zboruri către destinaţia dorită de către cetăţeanul străin (ţări precum Franţa, Italia, Portugalia, Germania, Belgia, Spania).

Astfel, cetăţenii străini îşi obţineau vizele Schengen în mod legal, însă în baza unor documente contrafăcute sau falsificate, ieşirea acestora din România fiind efectuată în mod fraudulos.

În cazul în care cetăţenii străini nu deţineau sumele de bani solicitate de către S.K sau nu îndeplineau condiţiile prin care se puteau obţine în mod fraudulos vizele Schengen, în sensul că, nu erau angajaţi pe teritoriul ţării noastre, aceştia erau scoşi în mod ilegal din România de către un alt membru al grupării cu sprijinul altor conaţionali sau cetăţeni români prin traversarea pe jos, prin zona verde, a graniţei româno-ungare, pe lângă punctele de trecere a frontierei.

S-a stabilit faptul că de la angajatorii români au dispărut începând cu luna ianuarie 2012 şi până în prezent în jur de 40 cetăţeni nepalezi şi filipinezi.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost depistaţi trei migranţi ilegali, din Bengal, Bangladesh şi India, faţă de care se va lua măsura expulzării.

Procurorii D.I.I.C.O.T – Structura Centrală au dispus la data de 16.01.2014 măsura preventivă a reţinerii faţă de patru  inculpaţi, urmănd să fie prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

În cauză s-a cooperat cu autorităţi judiciare şi poliţieneşti din Germania, Austria, Republica Cehă şi Ungaria.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Operaţiuni Speciale.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări.