Diana D., o tânără care a practicat videochatul, a fost ”prinsă” de ANAF cu venituri nedeclarate în cuantum de 1,5 milioane de lei, adică 300.000 de euro. Femeia a primit o decizie de impunere de aproximativ 50.000 de euro, sumă pe care aceasta a refuzat să o plătească. Fosta videochatistă a dat în judecată Direcția Regională Antifraudă Fiscală Suceava și Ministerul de Finanțe – Direcția de Soluționare a Contestațiilor, încercând să-i convingă pe judecători că banii nu provin din videochat, ci reprezintă cadouri provenite de la foștii ei clienți, potrivit Fanatik.
Decizia de impunere emisă de ANAF în cazul fostei videochatiste indica suma 1.495.763 de lei pentru perioada aprilie 2017 – decembrie 2020, bani a căror sursă nu a fost identificată. ANAF a stabilit ca sumele să fie supuse impozitului pe venit, adică 239.322 de lei, după cum urmează:
21.348 de lei – impozit pe venit aferent anului 2017
41.702 de lei – impozit pe venit aferent anului 2018
21.382 de lei – impozit pe venit aferent anului 2019
154.890 de lei – impozit pe venit aferent anului 2020
Citește și: Salarii majorate cu 12,12% de la 1 noiembrie 2024. Mărire de doar 5% pentru funcţiile de conducere
Ieșeanca a spus în instanță că toate sumele de bani provin de la patru persoane care locuiesc în afara României și că reprezintă ”cadouri” de la aceste persoane.
Judecătorii nu s-au lăsat înduplecați și au considerat că banii primiți de fosta videochatistă de la cetățenii străini au legătură cu activitatea de videochat desfășurată de aceasta, așa că trebuie impozitați.
”Or, dacă persoana fizica nu ar fi desfăşurat activitatea de videochat, de pe urma căreia aceleaşi persoane fizice străine înstărite financiar care i-au efectuat plăţi in contul personal pentru serviciile de videochat prestate au continuat “drept mulţumire” să-i vireze sume consistente si ulterior, este evident ca aceasta niciodată nu ar fi primit sumele de bani trimise de acele persoane fizice străine care au decis “cu acordul sau” să-i trimită în mod constant diverse sume băneşti.
Mai mult, sumele băneşti considerabile încasate în perioada aprilie 2017-decembrie 2020 nu au la baza nici un înscris autentic încheiat cu persoanele fizice străine, care sa justifice din punct de vedere legal sumele încasate, astfel că nici afirmaţia că nu a primit bani în urma prestării unor astfel de servicii nu se justifică”, au arătat judecătorii în motivare.