În ce constă descentralizarea propusă de Liviu Dragnea

Modificările legislative propuse vizează descentralizarea competenţelor de la nivel central la nivel local, prin înfiinţarea unor structuri în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale şi reorganizarea unora dintre serviciile publice deconcentrate ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

În domeniul agriculturii, este preconizată înfiinţarea Direcţiilor agricole judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene, a caselor agronomului, a camerelor agricole din subordinea consiliilor judeţene. Excepţie fac unităţile fitosanitare, elementele patrimoniale şi personalul aferent, care se preiau de către Autoritatea Naţională Fitosanitară, precum şi activităţile de inspecţie, de verificare şi de control, care se predau Direcţiei de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi constituie Serviciul de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură.

Direcţiile agricole judeţene ar urma să exercite competenţele de implementare a politicilor naţionale privind agricultura şi dezvoltarea rurală, preluate de la direcţiile pentru agricultură judeţene (cu excepţiile menţionate) şi de la oficiile de studii pedologice şi agrochimice, competenţele exercitate de casele agronomului, precum şi competenţele exercitate de actualele camere agricole aflate în subordinea consiliilor judeţene.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar urma să asigure îndrumarea şi controlul pe domeniul specific de activitate al direcţiilor agricole judeţene şi a municipiului Bucureşti din cadrul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

În domeniul culturii, în această variantă de lucru este prevăzută înfiinţarea, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a CGMB, a direcţiilor judeţene pentru cultură şi patrimoniu, respectiv a Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor judeţene pentru cultură, respectiv a Municipiului Bucureşti şi preluarea tuturor competenţelor exercitate de acestea din urmă, cu excepţia celor ce derivă din exercitarea funcţiilor de inspecţie şi control. Ministerul Culturii ar urma să asigure îndrumarea şi controlul pe domeniul specific de activitate al direcţiei judeţene pentru cultură şi patrimoniu, din cadrul consiliilor judeţene şi al CGMB.

Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, respectiv a municipiului Bucureşti ar urma să exercite atribuţii legate de: întocmirea bazei de date privind patrimoniul cultural, înregistrarea cererilor de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum şi de persoane fizice, avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii monumentelor istorice proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, a intervenţiilor asupra monumentelor istorice aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului, judeţului sau în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice aflate pe teritoriul judeţului, a clasării şi declasării monumentelor istorice aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice indiferent de clasă sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice indiferent de clasă, aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului sau în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de pe teritoriul judeţului, a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice clasate sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice clasate aflate pe teritoriul judeţului.

De asemenea, această variantă de proiect de act normativ propune ca sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, libere de sarcini, aflate atât în domeniul public cât şi în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film”, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, să treacă în administrarea consiliilor locale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

Cu privire la imobilele, altele decât sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-film”, acestea ar urma să treacă în administrarea consiliilor locale.

În domeniul turismului, este menţionată preluarea unor competenţe care vizează emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, precum şi autorizarea şi clasificarea în turism, exercitate în prezent de către Autoritatea Naţională pentru Turism, aflată în subordinea Ministerului Economiei, de către consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti: autorizarea funcţionării de pensiuni, activitatea ghizilor de turism, centrelor de informare şi promovare turistică, structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice şi clasificarea structurilor de primire turistică.

De asemenea, este preconizat transferul următoarelor competenţe către nivelul consiliilor judeţene: acordarea avizului de specialitate pentru documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente, pentru documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică, pentru documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora şi pentru documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

În domeniul învăţământului preuniversitar, este menţionată în varianta de lucru a proiectului preluarea competenţelor privind organizarea reţelei şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnic de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Totodată, ar urma să se reorganizează palatele, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare, prin transferul acestora din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale în subordinea consiliilor locale.

În domeniul muncii, varianata de lucru a proiectului prevede reorganizarea agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene prin preluarea tuturor competenţelor, cu excepţia celor de inspecţie şi control, de către Agenţiile Judeţene pentru Prestaţii Sociale respectiv a municipiului Bucureşti, în subordinea consiliilor judeţene şi în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Competenţele ce vizează inspecţia şi controlul, urmează a fi exercitate în continuare de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

De asemenea, privitor la domeniul „mediu, pescuit şi acvacultură”, este preconizată reorganizarea agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în Agenţii judeţene pentru protecţia mediului, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Filialele regionale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ar urma să se reorganizeze în direcţii judeţene pentru pescuit şi acvacultură în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca servicii publice de interes judeţean.

Structurile nou înfiinţate ar trebui să exercite competenţele avute în prezent de instituţiile publice supuse reorganizării, cu excepţia celor de inspecţie şi control.

Consiliile locale ar urma să primească dreptul de administrare a plajelor maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare cu destinaţie turistică, care se transferă de la Administraţia Naţională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ar urma să asigure coordonarea metodologică şi controlul în domeniul specific de activitate şi să verifice legalitatea autorizaţiilor sau avizelor în domeniul mediului. În cazul în care constată încălcări ale prevederilor legale la emiterea autorizaţiilor/avizelor în domeniul mediului, poate dispune anularea respectivelor autorizaţii sau avize.

Totodată, dacă consiliile judeţene nu emit avizele prin nerespectarea legii în domeniul mediului, respectivele avize pot fi emise de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Legat de domeniul sănătăţii, este menţionată reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, a instituţiilor aflate în subordinea lor (unităţile finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, ambulatoriile de specialitate, centrele judeţene de aparatură medicală) din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Autorităţile administraţiei publice judeţene ar urma să îndeplinească astfel competenţe privind punerea în aplicare a politicii şi programelor naţionale de sănătate publică pe plan local, identificarea problemelor locale prioritare de sănătate publică, coordonarea unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, evaluarea modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizarea aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare şi propunerea de măsuri în caz de neconformitate, evaluarea resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice, urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale, asigurarea dotării cu echipamente şi aparatură medicală, asigurarea furnizării de servicii medicale în spitalele judeţene.

În domeniul sportului şi tineretului, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret şi a municipiului Bucureşti, din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ar urma să se reorganizeze ca servicii publice de interes judeţean.

Sub aspect metodologic, coordonarea activităţilor Direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret ar urma să se asigure, potrivit variantei de proiect, de către structuri de specialitate din cadrul Ministerul Tineretului şi Sportului, potrivit atribuţiilor şi competenţelor Ministerului Tineretului şi Sportului.

Unităţile administrativ-teritoriale ar urma să preia dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului, aflate în administrarea structurilor supuse reorganizării conform dispoziţiilor prezentului act normativ. Astfel, ar urma să fie preluat dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile care deservesc taberele şcolare, centrele de agrement, bazele sportive, cluburile sportive şi casele de cultură ale studenţilor.

Privitor la domeniul transporturilor, în varianta de proiect este prevăzut ca Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” – S.A. din subordinea Ministerului Transporturilor să se reorganizeze în subordinea şi administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Dreptul de administrare a infrastructurii portuare ar urma să se preia de la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” S.A. – Giurgiu de către consiliile locale din judeţele în care acestea se află, respectiv Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu şi Călăraşi.

De asemenea, dreptul de administrare a infrastructurii portuare ar urma să se preia de la Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi de către consiliile locale din judeţele în care acestea se află, respectiv Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

Aplicarea măsurilor de descentralizare ar implica modificarea legislaţiei primare aferente fiecărui domeniu supus descentralizării şi, implicit, a prevederilor Legii – cadru 195/2006 a descentralizării.

Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor ar urma să exercite noi competenţe exclusive: administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare, ocuparea forţei de muncă la nivel local, administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare, centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local, dezvoltarea şi promovarea turistică, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor, administrarea porturilor fluviale.

În acest context, şi autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţului ar urma să exercite noi competenţe exclusive privind: protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului, ocuparea forţei de muncă la nivel judeţean, administrarea bazelor sportive, a taberelor şcolare, a centrelor de agrement, a caselor de cultură ale studenţilor, a cluburilor sportive de la nivel judeţean, implementarea de programe judeţene în domeniul tineretului şi sportului, dezvoltarea şi promovarea turistică a judeţului.

Noile competenţe pe care autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor urmează să le exercite partajat cu autorităţile administraţiei publice centrale sunt în domeniul administrării sistemelor de gospodărire a apelor.

De asemenea şi autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţelor ar urma să exercite competenţe partajate cu autorităţile de la nivelul administraţiei publice centrale, după cum urmează: protecţia mediului, pescuit şi acvacultură, dezvoltare rurală şi serviciile de sănătate publică la nivel judeţean.

Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ar urma să propună Guvernului spre adoptare proiectele de acte normative care reglementează domeniul acestora de competenţă, precum şi cele care vizează organizarea şi funcţionarea lor în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Personalul angajat în cadrul structurilor supuse reorganizării ar urma să fie preluat de către consiliile judeţene/Consiliul General al municipiului Bucureşti sau după caz, de către consiliile locale, pe baza protocoalelor de predare-preluare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, păstrându-şi drepturile salariale avute.

Totodată, în varianta de proiect se propune ca autorităţile administraţiei publice locale să preia dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică a statului aflate în administrarea structurilor supuse reorganizării.