Dacă, în zilele noastre, în condițiile unei vieți trăite pe repede-înainte, multor românce nu le mai ajunge timpul să gătească ciorbe, fripturi, drob, cozonaci sau pască și aleg să le cumpere, vopsirea ouălor a rămas, totuși, o activitate desfășurată cu mare plăcere în fiecare casă. Iar dacă sunt implicați și copiii în vopsirea și decorarea ouălor, atunci activitatea devine una cu adevărat relaxantă.
Majoritatea gospodinelor îi rezervă activității de vopsire a ouălor ziua de joi. Aceasta este ziua în care Iisus, la Cina cea de Taină, le-a oferit ucenicilor Sfânta Împărtășanie pentru întâia dată. Se presupune că ouăle care sunt colorate în această zi nu se strică ușor, ba chiar pot fi păstrate până la Înălțare.
Citeste si Guvernul a introdus „coşul de Paşte”: 50 de articole la preţuri mai mici din cauza scumpirilor
Totodată, conform tradiției, au o energie aparte și se transformă în talismane ce protejează și aduc noroc asupra gospodăriei în care se află. Pe de altă parte, gospodinele care lucrează cât e ziua de lungă și nu au timp prea mult să se ocupe de activitățile casnice, aleg să vopsească ouăle în Sâmbăta Mare.
Sâmbăta Mare este, potrivit tradiției, ziua în care se finalizează ultimele pregătiri pentru sărbătoarea Învierii: se coc cozonacii, se bagă la cuptor friptura, se vopsesc ouăle în cazul celor care nu au reușit în Joia Mare, iar masa de sărbătoare începe să prindă contur.
O legendă spune că, atunci când Maica Domnului a mers la crucea lui Iisus pentru a-L plânge, a așezat un coș cu ouă la baza acesteia. Picăturile de sânge ale Mântuitorului au căzut peste ouă, înroșindu-le. Astfel, ouăle roșii au devenit simbolul sacrificiului și al Învierii lui Hristos, scrie traditii-supersitii.ro
Totuși, puține sunt gospodinele care vopsesc ouăle doar roșu. Majoritatea preferă să folosească și alte culori. Fiecare culoare are o semnificație aparte: