Avocaţi: În dosarul lui Brădean sunt complici arestaţi, dar nu şi mituitorul principal acuzat

Avocatul lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, a spus în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă recursul la decizia de arestare că Tribunalul Bucureşti a preluat „abuziv” motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă a clientul său, în dosarul de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Acesta a arătat că până în prezent cazul prezintă o situaţie juridică „paradoxală”, în sensul că există complici la fapta de instigare de mită arestaţi, dar DNA nu a lămurit cine este mituitorul principal şi de unde proveneau banii de mită.

Astfel, avocatul le-a cerut judecătorilor să caseze decizia Tribunalului Bucureşti şi să dispună cercetarea în libertate a lui Eugen Brădean, chiar şi cu una dintre cele două măsuri de interdicţie care ar putea fi luate faţă de acesta.

Avocaţii lui Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, au arătat că denunţătorul din dosar, Remus Vulpescu, a încheiat la un moment dat un contract de 2,2 milioane de euro cu firma avocatului Remus Borza, „dar nimeni nu observă”.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Totodată, avocaţii lui Mihăilă au spus că inclusiv Remus Vulpescu ar fi arătat, la un moment dat, în declaraţiile date la DNA, că acel contract pentru care s-ar fi încercat mituirea nu prezenta elementele unui contrat păgubitor pentru companie.

Avocaţii au precizat că atâta vreme cât există profit, nu poate să fie vorba de prejudiciu, astfel că Ioan Mihăilă ar trebui cercetat în stare de libertate.

În ultimul cuvânt, Eugen Brădean a arătat că şi-a exprimat de la bun început dorinţa de a colabora cu organele de anchetă şi a precizat că nu există posibilitatea legislativă de a încheia contracte bilaterale în energie, ci doar prin platforma de profil.

Brădean le-a mai spus judecătorilor că are studii superioare de specialitate în domeniu şi că pot garanta pentru el „preşedinţi de bancă, vicepreşedinţi, directori ai consiliilor de supraveghere”.

În final, acesta a menţionat că, tocmai pentru a nu crea suspiciuni nimănui, şi-a dat demisia odată cu demararea acestei cauze.

Judecători Curţii de Apel Bucureşti au rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă îi eliberează pe Brădean şi Mihăilă sau dacă aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest.

Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor DNA, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi a lui Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care urmează să dea o soluţie definitivă.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.

Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.

În timpul discuţiei, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte şi Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abţinere şi un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcţii, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.