Sentinţa în dosarul fraţilor Mazăre, amânată cu o săptămână

La ultimul termen al procesului, din 7 iunie, a fost prezent doar fostul senator Alexandru Mazăre. Fratele său, Radu Mazăre, a plecat din România şi se află în Madagascar, în vreme ce celălalt inculpat din dosar, Avraham Morgenstern, a dispărut şi el din ţară, fiind prins în Argentina, de unde autorităţile române încearcă să-l extrădeze.

Reprezentantul DNA a solicitat atunci condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi 2 ani închisoare pentru fals în declaraţii.

Aceleaşi pedepse au fost cerute şi pentru fostul senator Alexandru Mazăre, acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

De asemenea, DNA a cerut ca omul de afaceri Avraham Morgenstern să fie condamnat la 5 ani de închisoare pentru dare de mită.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Procurorul de şedinţă a mai spus că în cazul lui Radu Mazăre se poate aplica un spor de pedeapsă, având în vedere că acesta a fugit din România şi se sustrage procesului penal, dar că se impune şi confiscarea sumei de 175.000 euro primită ca mită.

Reprezentantul DNA a arătat că, în anul 2011, Consiliul Local Constanţa a lansat un program de construcţie a unor locuinţe sociale în cartierul „Henri Coandă”, însă Radu Mazăre a făcut demersuri pentru ca licitaţia să fie câştigată de firma Shapir Structures SRL, controlată de omul de afaceri Morgenstern Avraham.

Morgenstern Avraham şi Radu Mazăre ar fi purtat negocieri în cadrul a două întâlniri avute în anul 2011, una la locuinţa fostului primar din Constanţa şi alta în Bucureşti, la ultima participând şi omul de afaceri Elan Schwarzenberg.

Potrivit DNA, în schimbul acestor demersuri, Radu Mazăre a primit o mită de 175.000 de euro, tranzacţia fiind intermediată de Elan Schwarzenberg. Banii ar fi fost viraţi în conturi bancare deţinute de fraţii Mazăre în Israel, prin intermediul societăţii offshore Melici Management Inc, controlată de Schwarzenberg.

Completul de judecată este format din Simona Cristina Neniţă, Anca Mădălina Alexandrescu şi Daniel Grădinaru.

Acuzaţiile din acest dosar au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social „Henri Coandă”, lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.

„Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma să fie organizată. Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, susţine DNA.

Potrivit procurorilor, din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi către contul personal al primarului Mazăre şi 80.000 de euro către contul pus la dispoziţie de fratele său, Alexandru Mazăre, ambele deschise la o bancă din Israel. Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore deschise la bănci din străinătate, afirmă anchetatorii.

„În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre Radu a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuţiilor sale de serviciu (ex. iniţierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham)”, mai spun procurorii.

În declaraţiile de avere din perioada 2011 – 2012, fraţii Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri, indică DNA.