Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă pe 20 aprilie ultimul termen în dosarul ANRP – Alina Bica şi Dorin Cocoş

La termenul de joi al procesului, fostul vicepreşedinte al ANRP Remus Baciu a dat un supliment de declaraţie, după ce acesta le-a spus judecătorilor că în declaraţiile anterioare a făcut „formulări cinice”.

În esenţă, Remus Baciu a spus în sala de judecată că el nu a înţeles, pe vremea când era membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, că trebuie să verifice personal toate dosarele de despăgubire, ci s-a bazat pe rapoartele întocmite de experţii din cadrul instituţiei.

„Nu aş vrea ca instanţa să rămână cu ideea că eu am avut o atitudine de nepăsare faţă de dosarele de la ANRP. Nu am avut niciodată reprezentarea faptului că trebuie să cercetez personal fiecare dosar de despăgubire. Acesta este adevărul pe care îl simt şi îl spun. Poate am greşit eu. În această comisie au fost foarte mulţi oameni – judecători, procurori. Nimeni nu a semnalat o problemă de lucru în această comisie. În şase ani de zile, nu a apărut o discuţie că această comisie nu ar funcţiona conform legii. Au fost sute de plângeri pe abuz în serviciu şi au fost clasate de parchete (…) Discuţiile în comisie au fost empirice sau chiar un nivel mai jos. În primul an, de frica luării unor decizii, s-a tergiversat soluţionarea dosarelor. Am crezut că, în urma cursurilor făcute de către specialiştii din instituţie, vom reuşi să avem un punct de vedere loial cu privire la rapoartele întocmite de evaluatori independenţi, dar nici ei nu au putut sa facă asta. Şi atunci am ales soluţia de a angaja experţi (…) Nu era reglementată o procedură prin care dosarele să meargă la toţi membrii din comisie, pentru a fi studiată întreaga documentaţie. Acum există o altă interpretare a legii, prin cele şase rechizitorii în care sunt trimis în judecată, şi este posibil ca eu să fi dat o interpretare eronată a legii, fără să-mi pot imagina care ar fi fost soluţia corectă şi mulţumitoare. Eu ştiu care era soluţia salvatoare – să nu fi participat la şedinţele comisiei. Eu sunt martor într-un dosar, tocmai pentru că am lipsit într-o zi de la şedinţa comisiei”, a declarat Remus Baciu.

Acesta le-a mai spus magistraţilor că este gata să fie supus unui test la poligraf.

Alte articole

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

Dorin Cocoș, fostul soţ al Elenei Udrea, mărturii despre rețeaua generalilor Coldea-Dumbravă-Cocoru: „M-am dus cu sufletul deschis, sunt oamenii președintelui, dânsul îi numise. Le spuneam anumite lucruri care se întâmplau în piață”

Tot la acest termen, două dintre expertele din dosar au solicitat să fie plătite cu suma de 22.000 de lei, iar o altă expertă a cerut 68.000 lei, în contul rapoartelor de expertiză realizate la solicitarea instanţei.

Procurorul de şedinţă şi avocaţii inculpaţilor nu au fost de acord cu plata acestor sume, susţinând că sunt exagerate, de vreme ce o expertă a facturat tipărirea unui raport pe durata a 12 ore, în timp ce altă expertă l-a tipărit în două ore.

În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.

Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.

„În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (…), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian şi alte persoane”, susţin procurorii.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica a dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.