Înalta Curte a amânat pentru 24 aprilie verdictul la contestaţia lui Dragnea la condamnarea din dosarul „Referendumul” UPDATE

UPDATE: Înalta Curte a anunţat că va da un verdict în acest dosar pe 24 aprilie.

UPDATE: Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut sesizarea Curţii Europene de Justiţie după ce instanţa supremă le-a respins solicitarea efectuării unei expertize informatice pe sistemul ECRIS de pe care a fost redactată motivarea în dosarul „Referendumul”, considerând că li se refuză accesul la probe.

UPDATE: Înalta Curte a respins cererea lui Dragnea referitoare la o expertiză tehnică a calculatoarelor ÎCCJ pentru a se vedea cine a redactat motivarea în cazul condamnării sale. De asemenea, avocații lui Liviu Dragnea au cerut de la CSM decizia de pensionare a Liviei Stanciu, cererea fiind respinsă.

UPDATE: Dragnea, la ICCJ: Sper ca judecătorii să îmi dea dreptate cu ce am cerut în contestaţia la executare din dosarul „Referendumul”. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a venit luni la instanţa supremă, el declarând că speră ca cei cinci judecători din complet să îi dea dreptate şi să admită contestaţia sa la executare în dosarul „Referendumul”, în care a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Alte articole

Lovitură grea pentru angajaţii din spitale. Înalta Curte a decis că salariile nu trebuie să fie la nivelul maxim al anului 2022

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

UPDATE: Liviu Dragnea a ajuns în faţa completului de cinci judecători ai ÎCCJ.

Liviu Dragnea a depus iniţial contestația la Tribunalul București, însă această instanță și-a declinat competența în favoarea ÎCCJ.

Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanță a unei contestații la executare.

„Avocații spun, studiind Codul penal și de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetățean român trebuie să conțină trei elemente — partea introductivă, dispozitivul (acel anunț) și expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislația este foarte clară, motivarea este obligație legală (…) și trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată și asumată și compusă de către toți membrii completului. Doamna fostă președintă a Curții Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentință, s-a pensionat și a mers la Curtea Constituțională. Exista o prevedere legală, care e și acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligația să-și încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare”, declara atunci președintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declarație, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul „Referendumul”.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.