DNA cere 7 ani şi jumătate de ÎNCHISOARE pentru Liviu Dragnea în dosarul DGASPC Teleorman. Sentinţa se va da pe 29 mai

UPDATE: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anunţa sentinţa pe 29 mai, marţi având loc pledoariile finale în acest dosar.

„Solicităm condamnarea acestora la pedeapsa închisorii. (..) Solicităm pedeapsa închisorii cu executare în regim privativ de liberare”, a spus procurorul de şedinţă, citat de Mediafax.

În ceea ce îi priveşte pe Liviu Dragnea, Floarea Alesu şi un alt inculpat, DNA a cerut pedepse orientate către mediul prevăzut de lege: 7 ani şi 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu şi 2 ani şi 6 luni pentru fals.

Referitor la preşedintele PSD, procurorul a solicitat să se constate că faptele judecate sunt concurente cu cele pentru care a fost condamnat în dosarul Referendumului.

Alte articole

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

În cazul altor trei inculpaţi, DNA a solicitat pedepse sorientate către minimum, 3 ani pentru abuz în serviciu şi 6 luni pentru fals intelectual.

Pentru toţi cei vizaţi de dosar s-au cerut pedepse complementare.

În cazul celor care au apelat la procedura simplificată, procurorii au cerut închisoare cu executare orientate către minimum stabilit de lege, respectiv pentru Adriana Botorogeanu, Anisa Stoica şi Nicuşor Gheorghe.

Liviu Dragnea participă la şedinţa de judecată, acesta fiind ultimul termen din judecata de fond.

La sediul instanţei supreme sunt mai mulţi protestatari, scandările acestora fiind auzite pe parcursul şedinţei de judecată.

Liviu Dragnea a declarat, marţi, la ÎCCJ, referitor la cererea procurorilor de condamnare la închisoare cu executare, că în România deciziile „încă sunt luate de judecători”, menţionând că pledează nevinovat. „Eu pledez nevinovat”, a spus Liviu Dragnea după solicitările DNA.

UPDATE: Preşedintele PSD Liviu Dragnea a ajuns marţi dimineaţă la ICCJ, unde ar urma să aibă loc ultimul termen în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.. La termenul precedent, avocatul fostei directoare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, Floarea Alesu, a cerut judecătorilor să comunice modalitatea în care au colaborat SRI şi DNA în baza protocolului încheiat între cele două instituţii, în instrumentarea dosarului. Instanţa a admis şi le-a cerut avocaţilor ca la termenul de astăzi să aibă pregătite pledoariile finale, deşi nu a declarat încă cercetarea judecătorească finalizată.

Sprijinul SRI în dosar a constat în „furnizarea de informaţii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Aceste informaţii nu au fost folosite ca probe şi nu au stat la baza actului de sesizare a instanţei de judecată, nefiind aplicabile prevederile deciziei nr. 21/18.01.2018 a Curţii Constituţionale a României” şi „suport tehnic cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică”, precizează DNA în răspunsul transmis instanţei supreme.

La termenul anterior, avocatul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, a cerut înaintarea unei adrese către DNA pentru a oferi lămuriri privind implicarea SRI în această cauză.

UPDATE: Avocatul Bombonicăi Prodana a scris pe Facebook marţi: „A sosit raspunsul pe protocolul cu SRI. Si vreo 47 de DVD-uri”

Şi tot el a afirmat că „instanţele nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se instituie legislativ un prag valoric”, invocând decizia CCR tocmai în legătură cu acest dosar.

„Asta pentru cine spunea că prin achitarea prejudiciului am recunoscut fapta (a noastră şi a altora)”, conchide el.

„Omisiunea legiuitorului României de a pune de acord prevederile abuzului in serviciu, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. 1 din Constituţie, cu deciziile Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate care privesc acest articol de lege, are ca efect direct şi de neînlăturat lipsa de certitudine cu privire la existenţa normei de incriminare, respectiv INCERTITUDINEA legii penale”, mai argumentează el.

„Cererea constă în a se transmite o adresă către Parchet prin care să se solicite în ce a constat cooperarea între cele două instituţii, SRI şi DNA, în instrumentarea acestui dosar. Am depus şi un document, o adresă din timpul urmăririi penale către serviciul tehnic, care precizează că în cauză beneficiar secundar este o unitate militară a SRI. Solcităm să cereţi DNA şi SRI în ce a constat cooperarea pe timpul derulării acestui dosar”, a spus atunci avocatul Floarei Alesu, în cadrul procesului.

La rândul său, avocatul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a susţinut cererea.

Procurorul DNA a afirmat, însă, că cererea are termeni foarte vagi, în condiţiile în care nu au fost precizate probele care ar fi fost afectate.

La termenul trecut, magistraţii au admis o cerere a avocaţilor şi au solicitat DNA să spună dacă a existat o cooperare cu SRI în instrumentarea acestui dosar.

„Încuviinţează trimiterea unei adrese la DNA. Dacă a existat o cooperare între cele două instituţii, dacă există şi alte documente aflate în custodia celor două instituţii şi, în caz afirmativ, să ne fie înaintate şi să se comunice în ce a constat, concret, această cooperare în legătură cu instrumentarea dosarului”, a anunţat preşedintele completului, judecătorul Ştefan Pistol.

Stirea initiala: Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017, având 14 termene de judecată.

Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

În acelaşi dosar, a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman; Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei; Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman; Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei; Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare; Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria; Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica, ambele funcţionare în cadrul DGASPC Teleorman; Rodica Miloş (fostă Ogrija, fostă Drăghici), director executiv adjunct al DGASPC Teleorman.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.