INALTARE 2018. Înălțarea este unul dintre cele 12 mari Prazince Împărătești ale Bisericii. Celebrat cu fastul cuvenit, la 40 de zile după Înviere. Dar, lăsând la o parte semnificațiile și tradițiile bisericești, în popor se respectă cu sfințenie obiceiuri strămoșești. Și e bine de știut ce să nu faci de Înălțare. ziua Înălțării Domnului a devenit Sărbătoare Națională Bisericească. Și a fost consacrată drept Ziua Eroilor. În toate lăcașurile de cult ortodoxe se face pomenirea eroilor români cazuți în luptă pentru credință, libertate, dreptate, apărarea țării și întregirea neamului.
Superstiţioşii nu dau nimic și în special sare și foc din casă în această zi, căci cred că vor avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea. Nu se seamănă culturile, căci nu vor da rod. Lumea se încinge la brâu cu frunze de nuc, ca și Iisus, ca să nu aibă dureri de șale, și bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe. În unele zone ale țării, încă se mai păstrează tradiţia Moşilor de Ispas.
Acum se dă de pomană pentru morţi, se împodobesc mormintele şi casele cu ramuri de paltin, iar ferestrele cu leuştean. Este ultima zi din an în care se mai vopsescc şi se împart ouă roşii și se mai coc păști. Salutul credincioșilor este „Hristos S-a înălţat!”, iar răspunsul „Adevărat S-a înălţat!”.
O altă credinţă populară spune că cel ce moare de Înălţare ajunge direct în Rai. Lumea se încinge la brâu cu frunze de nuc, ca și Iisus, ca să nu aibă dureri de șale, și bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe.
rintre marile sărbători ale creştinătăţii ortodoxe, Înălţarea cuprinde toate dovezile simbolice ale exemplarităţii lui Iisus Hristos. Înălţarea este celebrată la 40 de zile după Paşti. În timpul celor patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi prin acele semne care i-au încredinţat că el este Mântuitorul înviat. De aceea, pentru credincioşi saluturile în această zi cu formulele „Hristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!”, au o şi mai mare putere de convingere.
La finalul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi s-a înălţat la cer sub privirile lor, de pe Muntele Măslinilor. În Ghidul Sărbătorilor al Irinei Nicolau (Humanitas, 1998) se spune despre credinţele populare, precum Paştele Cailor ca fiind serbat tot astăzi. Un motiv? Caii erau gălăgioşi la Naşterea lui Iisus, nu ca boii, şi atunci Maica Domnului ”i-a blestemat” să fie sătui, măcar o dată pe an şi atunci a fost de Ispas, de Înălţare. Alt motiv, ţine de expresia te plătesc la Paştele Cailor, adică, datoriile de peste an se dau de Înălţare.
Astăzi, tot Irina Nicolau ne spune, este bine a face azimă caldă, a te bucura de ea cu o ceapă şi o ţâră de rachiu, a culege flori de alun, leac pentru dragoste şi a pune leauştean pela geamuri care te fereşte de boală.
Înălţarea mai este cunoscută ca Ispas sau Ziua Eroilor. Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit cele întâmplate.
După 1920, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi Ziua Eroilor. Este moment de pomenire, iar clopotele bisericilor vor fi trase la ora 12.00, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.