Încă un cutremur în România de sărbători. Cutremurul a avut loc la ora 4:06, la o adâncime de 134 km, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 79 km E de Brasov, 93 km NE de Ploiesti, 102 km S de Bacau, 113 km V de Galati, 115 km NV de Braila, 143 km N de Bucuresti, 165 km NE de Pitesti, 182 km SV de Iasi, 193 km E de Sibiu, 208 km N de Ruse.
Un alt cutremur a avut loc, în urmă cu câteva zile, chiar în a doua zi de Crăciun. S-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău, și a avut magnitudinea de 3.6, la adâncimea de 106 km.
Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 72 km E de Brasov, 76 km NE de Ploiesti, 118 km S de Bacău, 118 km V de Brăila, 120 km V de Galați, 127 km N de Bucuresti, 150 km NE de Pitesti, 186km E de Sibiu, 192 km N de Ruse, 199 km SV de Iasi.
România are un risc seismic major în privința cutremurelor între 6- 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor.
Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș- Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.
Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.
La începutul anului 2020, Raed Arafat, șeful DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) atenționa cu privire la daunele severe care s-a putea produce în București, în cazul unui cutremur sever, precum cel din urmă cu 44 de ani. În prezent, în ianuarie 2021 există 852 de imobile cu grad de risc seismic I-IV în Capitală, potrivit datelor AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic).