Măsura fiscală ar urma să se aplice profiturilor excepționale obținute de companiile din diverse domenii de activitate. Acest sistem a fost aplicat de premierul maghiar Viktor Orban încă din anul 2010. Din luna mai a anului curent, liderul Fidesz a anunțat din nou impunerea „windfall taxes” pentru „profiturile suplimentare” ale băncilor și ale marilor companii private, ca măsură de ținere în frâu a deficitului bugetar.
Pentru România, deputatul Miklos Zoltan din partea UDMR propune un impozit de profil excepțional, „windfall tax”. Prin acest mecanism, Guvernul ar urma să redistribuie „profiturile conjuncturale” înregistrate de operatorii economici care în condiţii de criză au beneficiat de avantaje pur circumstanţiale, fără legătură cu competitivitatea produselor sau serviciilor furnizate/prestate, cum ar fi industria pharma, zona de energie sau serviciile de curierat.
„Aceşti operatori au înregistrat câştiguri extraordinare, în sensul în care în scenariul ‘business as usual’ le-ar fi fost imposibil să le înregistreze atât în contextul măsurilor administrative pe care statul a fost obligat să le ia pentru stăvilirea efectelor pandemiei de COVID-19, pentru creşterea rezilienţei comunităţilor în faţa crizei sanitare, cât şi ulterior resimţite ca urmare a crizei de aprovizionare sau a conflictului din Ucraina.
Aşadar, astfel de venituri nu pot fi altfel categorisite decât ca fiind conjuncturale, aduse de un ‘vânt favorabil în pânze’ resimţit în anumite sectoare”, a argumentat parlamentarul UDMR.
În Ungaria, „windfall taxes” au fost reintroduse din 22 mai 2022. Prin această măsură, Viktor Orban are în plan să țină în frâu deficitul bugetar în creștere.
Impozitele excepționale se vor aplica în 2022 și 2023.
„Vom obliga băncile, asigurătorii, marile lanțuri de magazine, industria energetică și firmele comerciale, companiile de telecomunicații și companiile aeriene să plătească o mare parte din profiturile lor suplimentare în două fonduri de stat”, a declarat Orban.
UDMR are mai multe proiecte preluate de la Viktor Orban. Printre ele, proiectul anti-propagandă LGBT.
„Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, institutii de invațământ, medicale, de protectie, medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.”, se arată în propunerea legislativă.