Raluca Lepădat este o femeie care a devenit mamă în iunie 2013. Femeia a născut prematur un băieţel de 1,7 kg la Spitalul Judeţean Craiova, însă chiar şi aşa copilul, venit pe lume în a 32-a săptămână de sarcină, era sănătos şi avea mari şanse să evolueze favorabil. Numai că lucrurile nu au stat deloc aşa, iar femeia spune că, din cauza condiţiilor jalnice din spital, pruncul ei a contractat o infecţie şi a decedat după 24 de zile de la naştere.
Potrivit anatomopatologilor din spital, copilul a murit din cauza unei septicemii. Raluca Lepădat a spus că, văzând că starea bebeluşului său se agravează, a încercat să-l externeze, însă nu a primit aprobarea medicilor, care au susţinut tot timpul că aveau situaţia sub control.
CITEŞTE ŞI: Toate spitalele din ţară, controlate de Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică
Realitatea era, însă, cu totul alta şi, deşi aflase că la Terapie Intensivă copiii mureau pe capete, nimeni nu a lăsat-o să ia măsuri care i-ar fi putut salva viaţa micuţului.
Femeia a povestit că, solicitând să vadă analizele copilului, medicii au încercat să o convingă că era vorba despre un microb transmis de la mamă la făt. „Am venit cu un braţ de analize, făcute unele cu o zi înainte de a naşte. Au rămas fără replică. De-a lungul întregii perioade au încercat să mă învinuiască pe mine pentru infecţia copilului. Mi-am făcut analize la un laborator privat ca să le demonstrez că nu au dreptate”, a povestit Raluca Lepădat, într-o scrisoare transmisă Gazetei de Sud.
După 24 de zile de la naştere, băieţelul său a decedat şi chiar şi atunci medicii au refuzat să-i dea copilul, spunându-i că nu are de ce să ridice trupul şi că îl poate lăsa în spital pentru a fi incinerat. După nenumărate insistenţe şi o cerere depusă la departamentul juridic al spitalului, mama, sfâşiată de durere, a reuşit să-şi ia pruncul fără viaţă din spital, dar şocurile nu aveau să se sfârşească aici. „Am plecat, aşadar, acasă, nu cu copilul în braţe, ci cu el într-un sicriu. Nu eram liniştită privind îmbălsămarea, având în vedere că era luna iulie, că aspectul lui era ciudat, şi am căutat pe cineva la Târgu Jiu pentru asta. Prima replică a persoanei a fost de unde am luat copilul în starea asta de putrefacţie (făcuse viermi). De la spital, am răsouns. Da, dar nu de la frigider. Atunci mi-am amintit că-i autopsiau şi îi lăsau pe o masă aruncaţi, unde bătea soarele şi îi putea lua oricine (soţul meu a avut şocul acesta când l-a văzut pe al celorlalţi pus acolo şi i-am anunţat tatăl să se ducă să-l ia)”, a mai povestit femeia într-o scrisoare cutremurătoare”.
Raluca Lepădat consideră că cei de la spital au încercat să muşamalizeze neregulile care au condus la această tragedie şi la multe altele. „După Eric au mai murit doi şi cel puţin vreo zece cât am stat eu în spital„, a mai scris femeia.
Cazul familiei Lepădat nu este singular. Mariana Mărgineanu este o altă mamă care a trecut printr-o experienţă similară, dar a reuşit să-şi scoată pruncul din spital, chiar dacă „mai mult mort” decât viu. Însă doar cu ajutorul secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.
„După cum bine ştiţi, situaţia spitalelor din România este jalnică, dar ceea ce se întâmplă la Craiova este de domeniul filmelor de groază. Am născut prematur la 29 de săptămâni un băieţel de 1.400 de grame. Nu am avut prea mari probleme la naştere. Problemele au apărut din cauza spitalului şi a mizeriei de aici, căci, fiind în Terapie Intensivă în incubator, s-a încărcat pulmonar deoarece a contractat un microb intraspitalicesc. (…) Disperaţi, văzând cum starea copilului nostru se agravează, am spus că dorim transferul la un spital din Bucureşti. Doamna doctor şef de secţie Elena Coletă s-a opus cu vehemenţă.(…) Am luat atunci iar legătura cu domnul doctor Arafat, care a intervenit personal să putem fi transferaţi. Am reuşit să plecăm, cu copilul mai mult mort”, spune Mariana Mărginean, care şi-a putut salva copilul, după ce l-a adus la spital la Bucureşti, unde a beneficiat de un tratament şi de condiţii mai bune.
Mai multe persoane susţin că în Spitalul Judeţean Craiova condiţiile sunt sub orice critică.
„Condiţiile sunt inumane, şi nu numai în maternitate, ci şi pe secţiile de Ginecologie, la Disgravidii (secţie din cadrul Maternităţii, n.r.), de exemplu. Grupurile sanitare sunt sub orice critică, în saloane – pe lângă faptul că sunt paturi vechi de zeci de ani, cu saltele şi mai vechi de atât – într-adevăr colcăie de gândaci. Personalul medical este de cele mai multe ori necooperant, plictisit şi irascibil (deşi am întâlnit şi oameni pregătiţi şi cu mult bun simţ)”, susţine Elly Gherghe, pe o reţea de socializare.
La fel de jalnică este situaţia şi la secţia Pediatrie, după cum o descrie o altă fostă pacientă, Oana Baronescu: „Am fost internată la secţia de Pediatrie a acestui spital. Este ruşinos, dar adevărat. Pe toată secţia existau doar două băi funcţionale, nu era apă, iar jegul era în floare. Pe secţie se aflau şi copii de o lună. Castronelele de mâncare ale copiilor trebuiau spălate la băile jegoase şi pline de gândaci. Timp de 13 zile, strângeam în pungi castronelele şi le spălau bunicii acasă. Deci nu numai în secţia de Ginecologie este dezastru, în întregul sistem sanitar este aşa. La naşterea băiatului meu, după 12 ore a apărut un tremur ciudat. Toţi ridicau din umeri şi nimeni nu ştia ce are, dar nici nu făceau ceva să afle. Din fericire, o asistentă bătrână i-a suplimentat masa cu încă 30 de ml de lapte şi aşa s-a aflat că era în hipoglicemie din cauza foamei, putea să moară de foame la propiu, însă a avut noroc. Trebuie făcut ceva deoarece mor copii nevinovaţi„.
Soţul unei foste paciente de la Spitalul Judeţean Craiova a povestit că saloanele din spital sunt pline de mucegai şi gândaci, insectele ajungând chiar şi în sala de incubatoare unde sunt ţinuţi copiii născuţi prematur. „Despre personal, în general, nu mai vorbesc, nesimţire cât cuprinde, unele asistente, dacă nu cotizezi, îţi răsucesc branula în venă, poate te prinzi despre ce este vorba şi bagi mâna în buzunar. E trist, sunt scârbit, este crimă ce se întâmplă în spitalele din România”, a povestit bărbatul, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.