În deschiderea celei de-a 21-a Întâlniri a Părților /COP/ Convenției Cadru ONU pe Schimbări Climatice (COP 21), cei 150 lideri participanți au ținut un minut de reculegere după recentele atentate comise în mai multe țări, inclusiv în Franța.
Lupta împotriva terorismului și lupta împotriva schimbărilor climatice sunt „două provocări globale majore cu care ne confruntăm”, a remarcat președintele țării gazdă, François Hollande, la tribuna conferinței care se desfășoară la Le Bourget (la nord de Paris).
„Le datorăm (copiilor noștri) o planetă neatinsă de catastrofe”, a insistat el, subliniind că această conferință este o mare speranță care nu ne dă dreptul să dezamăgim”: ”trebuie să decidem, aici, la Paris, chiar viitorul planetei”.
Este de așteptat ca la această conferință să se ajungă, până la 11 decembrie, la primul acord global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a limita încălzirea la + 2° Celsius în raport cu epoca pre-industrială.
„Cea mai mare reuniune de șefi de stat sub același acoperiș, în aceeași zi”, a salutat conferința într-un tweet responsabilul pentru schimbări climatice al ONU, dna Christiana Figueres.
Barack Obama, președintele celui de-al doilea cel mai mare stat poluator al planetei (după China), le-a cerut colegilor săi „să fie la înălțimea” mizei, respingând argumentul că lupta împotriva schimbărilor climatice va fi o veste proastă pentru economie, scrie Agerpres.
„Am dovedit că nu există niciun conflict între o creștere economică puternică și protecția mediului”, a subliniat el.
Succedându-se la tribună, toți liderii, al căror rol este de a da un impuls politic negocierilor, au reafirmat importanța luptei împotriva încălzirii globale, de la președinta Brazilei, Dilma Rousseff, care a anunțat măsuri de reîmpădurire, la liderul rus, Vladimir Putin, care a cerut „un acord cu caracter obligatoriu și echitabil”.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut înalților demnitari să nu se mulțumească cu „jumătăți de măsură”. „Nu vă puteți permite să fiți indeciși, să mergeți cu jumătăți de măsură ( …) Istoria vă cere, iar eu vă îndemn să răspundeți cu curaj și viziune”.
Liderii lumii au luat o pauză de o oră pentru o masă de prânz „durabilă și gastronomică”, compusă din supă de napi, supreme de pui și prăjitură Paris-Brest, concepută de cinci celebri maeștri bucătari francezi.
Negocierile se anunță dificile pentru că toate țările au „liniile lor roșii”. Iar dezacordurile nu au întârziat să reapară, în special în ceea ce privește împărțirea responsabilităților între țările industrializate, țările emergente și cele în curs de dezvoltare și consecințele financiare aferente.
Țările dezvoltate trebuie să își asume angajamente de a finanța politicile în materie de climă ale celor din Sud, a avertizat președintele chinez, Xi Jinping.
Țările dezvoltate ar trebui „să-și asume mai multe responsabilități”, iar cele în curs de dezvoltare ar trebui să fie „lăsate să se dezvolte”, a declarat și prim-ministrul indian Narendra Modi, într-un articol publicat în Financial Times.
La sfârșitul săptămânii trecute, mai multe marșuri în întreaga lume au reunit sute de mii de manifestanți care au cerut „un acord climatic puternic”.
Planeta se încălzește cu o viteză fără precedent, ca urmare a emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili, dar și din cauza procedeelor de producție agricolă și a defrișărilor record.
Din Pakistan până în insulele din Pacific, din California până la viile din Bordeaux din Franța, clima dereglată bulversează regiuni întregi prin valuri de căldură, secete, eroziuni de coastă etc.
La o încălzire de peste 2° Celsius, oamenii de știință se tem de o accelerare necontrolată a acestor fenomene extreme.
„Prin schimbarea climei, devenim arhitecții propriei noastre distrugeri”, a spus prințul Charles al Marii Britanii de la tribuna COP21.
În vederea conferinței de la Paris, 184 de țări (din 195) au publicat planuri de reducere a emisiilor lor de gaze cu efect de seră — o participare neașteptată — însă aceste angajamente permit încă o încălzire globală cu +3° Celsius.
În afară de discursuri, prima zi a conferinței este, de asemenea, marcată de numeroase întâlniri bilaterale, cum ar fi cea dintre președintele american, Barack Obama, și cel rus, Vladimir Putin.
Nu va avea loc, însă, nicio întâlnire între președintele rus și cel turc, Recep Tayyip Erdogan, în condițiile în care tensiunea dintre cele două țări este maximă în urma doborârii de către aviația turcă a unui avion de bombardament rus la granița cu Siria.
Acest summit va constitui, în orice caz, ocazia ca președintele israelian, Benjamin Netanyahu, și cel palestinian, Mahmud Abbas, să-și strângă mâna în public pentru prima dată de mult timp, scrie AFP.