Chiar dacă schimbările climatice sunt o realitate vizibilă, se pare că în ce priveşte pericolul încălzirii globale lucrurile nu stau deloc aşa cum au fost prezentate în ultimii ani, când omenirea a fost atenţionată frecvent că în doar câteva zeci de ani topirea accelerată a calotei glaciare de la poli ar putea ridica nivelul oceanului planetar, provocând adevărate dezastre la nivel mondial.
Un nou studiu, realizat de o echipă de climatologi şi publicat de European Geosciences Union, dezvăluie că suprafaţa platformei de gheaţă a Antarcticii a crescut cu 5305 kilometri pătrați în perioada 2009-2019, câştigând 661 Gt de masă de gheaţă în ultimul deceniu.
Noile observaţii confirmă concluziile eminentului profesor J. Ray Bates ale cărui cercetări au arătat că tendinţele nivelului de gheaţă de mare polară oferă puţine motive de îngrijorare, potrivit News.ro.
Într-o lucrare publicată cu puţin peste un an în urmă de Global Warming Policy Foundation, profesorul Bates a contrastat simulările modelelor climatice – care prevăd o scădere semnificativă a nivelului gheţii de mare în ambele emisfere – cu date empirice şi tendinţele observate în gheaţa arctică şi antarctică.
Profesorul Bates a spus: „În 2007, Al Gore ne-a spus că nivelul gheţii arctice «cădea de pe o stâncă». Acum este clar că s-a înşelat complet. De fapt, tendinţele privind gheaţa de mare sunt un antidot pentru alerta climatică”.
Straturile de gheaţă antarctice oferă suport de susţinere a calotei de gheaţă, stabilizând fluxul de gheaţă şi contribuţia acesteia la nivelul mării la nivel global. În ultimii 50 de ani, observaţiile prin satelit au arătat că stratuile de gheaţă se prăbuşesc, se subţiază şi se retrag. Cu toate acestea, există puţine măsurători ale schimbării la nivelul întregii Antarctici în zona platformei de gheaţă.
Pentru a măsura modificarea poziţiei frontale a zonei pe 34 de straturi de gheaţă din Antarctica, din 2009 până în 2019, au fost folosite datele din satelit MODIS (spectroradiometru de imagine cu rezoluţie moderată).
În ultimul deceniu, o reducere a suprafeţei din Peninsula Antarctica (6693 km2) şi Antarctica de Vest (5563 km2) a fost depăşită de creşterea suprafeţei în Antarctica de Est (3532 km2) şi de marile platforme de gheaţă Ross şi Ronne-Filchner (14.028 km2).
Cea mai mare retragere a fost observată pe platforma de gheaţă Larsen C, unde s-au pierdut 5917 km2 de gheaţă în timpul unui eveniment individual în 2017, iar cea mai mare creştere a suprafeţei a fost observată pe platforma de gheaţă Ronne din Antarctica de Est, unde un progres treptat în ultimul deceniu (535 km2 an-1) a condus la o creştere a suprafeţei de 5889 km2, din 2009 până în 2019.
Observaţiile arată că platforma de gheaţă din Antarctica a câştigat 661 Gt de masă de gheaţă în ultimul deceniu, demonstrând importanţa utilizării observaţiilor de flux variabile în timp pentru a măsura schimbarea.