Încălzirile climatice care depăşesc două grade Celsius pot avea consecinţe catastrofale

La Conferința internațională asupra climei (COP21) de la Le Bourget, statele încearcă să se pună de acord pentru a limita creșterea temperaturii la 2 grade Celsius și chiar 1,5 grade Celsius — prag mai sigur pentru multe țări, dar tot mai dificil de atins și de impus în negocieri, scrie Agerpres.

De ce tocmai 2 grade Celsius? Ideea este că omenirea s-ar putea adapta în general până la această limită.

Dacă nu se face nimic pentru reducerea gazelor cu efect de seră, rezultate îndeosebi din arderea de energii fosile, lumea s-ar putea îndrepta spre o încălzire de 5 grade Celsius în 2100, potrivit GIEC (Grupul de experți interguvernamental asupra evoluției climei). Acest lucru ar însemna un salt în necunoscut, ținând seama că de la ultima epocă glaciară, de acum 20.000 de ani, temperatura mondială a crescut cu 5 grade Celsius.

Conform planurilor de limitare a emisiilor, publicate de țări în vederea COP21, planeta, pe care temperatura a crescut deja cu 1 grad Celsius, s-ar îndrepta spre o creștere cu 3 grade Celsius, situație care ar avea consecințe devastatoare. Miza constă în devierea acestui parcurs.

Alte articole

Când scăpăm de valul polar care a adus temperaturi sub pragul de îngheț în România

Râurile atmosferice devin tot mai puternice și aduc precipitații în mai multe zone ale lumii. Schimbările climatice au efecte tot mai puternice asupra mediului înconjurător

Citeşte şi ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ. Un Pământ fără oxigen, scenariul catastrofal enunţat de oamenii de ştiinţă

În condițiile unei încălziri cu 2 grade Celsius, nivelul oceanelor ar urma să crească cu 40 de centimetri la sfârșitul secolului, arată climatologul Jean Jouzel: „La 3 grade Celsius vor fi 60 de centimetri, iar la 4 grade, 80 de centimetri și chiar mai mult, ceea ce ar fi catastrofal fiindcă nu s-ar mai opri”, a spus el.

La originea fenomenului ar sta dilatarea oceanului, topirea ghețurilor, dar și degradarea calotelor din Groenlanda și Antarctica, ireversibilă de la un anumit prag. New York, Hong Kong, Shanghai, Bombay se numără printre marile orașe care ar fi acoperite parțial de ape ca efect al dereglării climatice, potrivit Institutului de cercetări american Climate Central.

La o încălzire de 2 grade Celsius, apele vor acoperi peste câteva sute sau 2.000 de ani teritorii populate în prezent de 280 de milioane de oameni. Însă la o creștere a temperaturii de 3 grade Celsius, fenomenul ar viza 400 de milioane de oameni, iar dacă temperatura ar fi cu 4 grade Celsius mai mare, ar fi implicate 600 de milioane de persoane, adaugă institutul menționat.

Dacă mercurul s-ar limita la o creștere de 2 grade Celsius, 1,5 miliarde de persoane vor fi expuse în fiecare an la valuri de căldură începând din 2100, arată Avoid 2, consorțiu britanic de institute de cercetări. Acest număr ar crește la 4,5 miliarde la o încălzire cu sub 3 grade și la 12 miliarde dacă temperatura ar urca cu 5 grade Celsius.

Dacă temperatura ar crește cu 2 grade Celsius, o caniculă asemănătoare cu cea prin care a trecut Europa în 2003 în mod excepțional (soldată cu 70.000 de morți) ar surveni o dată la patru ani, iar în cazul unei creșteri cu 3 grade, frecvența ar fi de o dată la doi ani. „În cazul în care temperatura ar urca cu 4-5 grade Celsius, toate verile vor fi mai calde decât cea din 2003”, avertizează Jouzel.

Tot în situația unei temperaturi cu 2 grade Celsius mai ridicate decât în epoca pre-industrială, circa 30 de milioane de oameni ar fi afectați anual de inundații în 2100 și de două ori mai mulți la o creștere de 3 grade, apreciază Avoid 2. În alte regiuni s-ar înregistra, dimpotrivă, fenomene de secetă cronică, cum se întâmplă deja în Sahel. Deficitul de apă în unele locuri și excesul în altele ar însemna că 1,5 miliarde de persoane vor fi în situație de „stres hidric” la o încălzire cu 2 grade și 2 miliarde la 5 grade Celsius.

Între 2030 și 2050, schimbările climatice ar putea provoca aproape 250.000 de decese în plus pe an, dintre care 38.000 s-ar datora expunerii vârstnicilor la căldură, 48.000, diareei, 60.000, paludismului și 95.000, malnutriției copiilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Lupta pentru resurse, amenințare pentru siguranța alimentară și pentru securitate, este un factor suplimentar de instabilitate, care poate împinge în exil numeroase comunități.

De la Marea Barieră de corali la Marea de Gheață, trecând prin Veneția și Kilimandjaro, situri de mare importanță sunt amenințate sau sunt supuse deja unor efecte care se adaugă altora, avertizează UNESCO.

„Dacă rămânem la 2 grade Celsius, calota din Groenlanda s-ar putea topi, ceea ce înseamnă o creștere a nivelului mării cu 7 metri”, previne Jean Jouzel. „Vorbim fără îndoială de un mileniu sau de mai mult, însă multe orașe și patrimoniul lor se vor pierde. Este o problemă etică fiindcă peste o mie de ani oamenii vor ține la fel de mult ca noi la istoria trecutului”, a încheiat el, citat de AFP.