Vestul Americii de Nord şi Europa nu sunt singurele locuri care ard în această vară. La mii de kilometri distanță, vremea caldă și uscată alimentează incendiile forestiere din Siberia, care eliberează în atmosferă pene gigantice de fum și sute de milioane de tone de dioxid de carbon. Locuitorii din regiune, mulți dintre ei fermieri, au luptat ei înșiși împotriva incendiilor fără precedent, şi chiar încearcă să recolteze ceea ce pot, înainte ca focul să le mistuie culturile.
Siberia, deşi recunoscută pentru iernile sale geroase, dar nu este deloc străină de incendiile de vară. În ultimele veri acestea au fost din ce în ce mai violente, în special în Republica Sakha, o regiune din nord-estul Rusiei, aproape dublă ca dimensiune în comparaţie cu Alaska. În 2020, incendiile de aici au eliberat mai mult cea mai mare cantitate de dioxid de carbon de după 2003. Mai gravă este situaţia de anul acesta. Sezonul de incendii din 2021 din Siberia, care a început la sfârșitul lunii aprilie și s-a accelerat dramatic la jumătatea lunii iunie, s-ar putea să nu se încheie decât în octombrie. Cu toate acestea, datele din programul Uniunii Europene de observare a Pământului arată că poluarea cu carbon cauzată de incendiile de vară din Sakhan din această vară este deja mai mult decât dublă față de 2020, iar emisia de căldură a incendiilor este de aproximativ cinci ori mai mare decât media pe termen lung.
Citeşte şi Saint Tropez, bijuteria de pe Coasta de Azur a Franţei, ameninţată de incendii
Spre deosebire de anul trecut, când incendiile siberiene s-au răspândit în mod excepțional spre nord, în tundră, focurile din acest an sunt concentrate în pădurile de taiga din regiune, situate în sud, care constau în principal din pin, molid și larice. De la începutul sezonului de incendii, mai mult de șase milioane de hectare (15 milioane de acri) de terenuri împădurite din Sakha au ars, potrivit agenției forestiere din Rusia – o zonă aproape de mărimea Virginiei de Vest, scrie National Geographic. „Este cu siguranță unul dintre cei mai severi ani pentru Sakha”, spune omul de știință rus, Elena Kukavskaya, care a menționat că zona incendiată până acum este deja la egalitate cu suprafața totală arsă în tot anul 2020.
Datele transmise de Serviciului de monitorizare atmosferică Copernicus (CAMS) arată că, în perioada 1 iunie – 15 august a acestui an, incendiile din Republica Sakha au eliberat aproape 800 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon, aproape de emisiile anuale ale Germaniei , a patra cea mai mare economie din lume.
În plus aceste incendii au implicaţii şi asupra stratului de dezgheț sezonier al permafrostului, ducând la „daune pe termen mai lung”. Permafrostul care se dezgheță devine hrană pentru microbii solului, care vor elibera dioxid de carbon suplimentar , precum și metan , un gaz cu efect de seră de aproximativ 30 de ori mai mult puternic decât CO2 pe perioade de timp de 100 de ani, pe măsură ce se descompun.