Doi angajaţi ai ISU Bucureşti-Ilfov, Antonia Radu şi George Matei Petrică, au fost ridicaţi şi duşi la audieri la DNA în dosarul în care se continuă cercetările pentru fapte de abuz în serviciu şi neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor și în legătură cu eliberarea avizelor pentru Clubul Colectiv, scrie ziarulring.ro.
În cele din urmă, Antonia Radu şi George Petrică, cei doi angajaţi ai ISU care au făcut controale, anul trecut, în Colectiv, au fost reţinuţi. Potrivit unor surse judiciare apărute în presă, procurorii militari din DNA au deschis, vineri, un dosar în care sunt vizaţi angajaţi ai ISU Bucureşti – Ilfov, fiind făcute cercetări pentru fapte de abuz în serviciu, respectiv pentru neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor. De asemenea, de la ISU Bucureşti – Ilfov au fost ridicate documente privind controalele făcute pe domeniul prevenirii incendiilor, în baza cărora se va stabili dacă au fost respectate metodologia şi dispoziţiile legale de control.
Tot vineri, la DNA Bucureşti, patronii clubului Colectiv, Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu, arestaţi preventiv din 3 noiembrie, au fost duşi din Arestul Capitalei la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul în care sunt vizaţi angajaţii ISU Bucureşti – Ilfov. De asemenea, cei trei patroni au dat declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie şi în dosarul în care sunt vizaţi funcţionari din Primăria Sectorului 4 legat de emiterea autorizaţiei pentru Colectiv. Totodată, Adrian Ionescu, şeful Poliţiei Locale Sector 4, a fost citat, ieri, la sediul Poliţiei Capitalei, în dosarul incendiului de la Colectiv instrumentat de Parchetul instanţei supreme, în care au fost arestaţi pentru ucidere din culpă cei trei patroni ai clubului, conform unor surse judiciare. Şeful Poliţiei Locale Sector 4, Adrian Ionescu, are calitate de martor în dosar, conform unor surse judiciare. Nu au lipsit ieri nici percheziţiile făcute de anchettori la sediul Poliţiei Locale Sector 4 şi ridică mai multe documente.
Tot luni, a apărut un raport INML potrivit căruia toate cele 26 de persoane care au decedat în seara tragediei din clubul Colectiv aveau în sânge monoxid de carbon şi acid cianhidric în doză toxică, iar la 18 dintre acestea, concentraţiile erau peste valorile letale.
„Toate victimele au fost expuse în grad diferit la concentraţii ridicate de funingine, aerosoli şi gaze toxice generate în incendiu, între care monoxidul de carbon şi acidul cianhidric sunt dovedite ca prezente. În aceste tipuri de incendii rezultă însă şi alte tipuri de substanţe toxice: poliuretanul (ex. bureţi folosiţi în antifonare etc.) şi poliacrilonitrilul (ex. fibre folosite la etanşarea racordurilor de ţeavă) generează acid cianhidric şi izocianaţi, oxizi de azot, oxizi de sulf; policlorura de vinil (ex. plastice de orice fel) generează hipoclorit, acid clorhidric, acid fluorhidric; cauciucul generează hidrogen sulfit, acroleină, aldehide, benzen, fenoli, bioxid de sulf etc.”, arată raportul INML citat de Mediafax.
Informaţiile medico-legale nu fac decât să întărească ideea că materialele folosite în Clubul „Colectiv” erau extem de inflamabile şi toxice. Despre aceste materiale şi mai ales despre focul produls în „Clubul Infernului”, are o explicaţie mult decât interesantă celebrul criminalist (şi criminolog) Tudorel Butoi. V-o prezentăm în cele ce urmează.
Teoria exploziei pungii de gaze acumulată în timp
O teorie extrem de interesantă cu privire la incendiul catastrofal din clubul Colectiv a oferit prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog criminalist (şi criminolog), consultat de anchetatori în mai toate marile dosare complexe (şi delicate) intrumentate în România. „Închipuiţi-vă o oală care are capac pe ea. Oala noastră este pătrată. Este o sală lungă, o hală. Şi are capac pe ea, adică acoperiş, tavan. Acoperişul ăsta este dublat, de la cap la coadă, cu bureţi sintetici. Numai că, de ani de zile, de când este făcută această hală, după ce pleacă cei cu dansul, cu concertele, femeile de serviciu spală cu material inflamabil toată podeaua aia de la un cap la altul. O spală de sclipeşte. Ce se întâmplă cu gazele? Păi, urcă în tavan. Şi aceste gaze inflamabile au îmbibat buretele. Şi au şi rămas ca pungă de gaze, cum se adună gazele în mină. De-a lungul anilor s-a mai scos afară, dar a mai rămas suficient de mult. Este singura explicaţie a faptului că, în momentul în care s-a aprins, flacăra i-a ajuns din urmă pe cei care fugeau. Flacăra a fugit mai repede ca ei. Deci, orice material arde cu viteză, chiar şi materialul ăsta exploziv, dar nu cu atâta viteză ca gazul care arde. Aici a ars material inflamabil adunat de luni de zile în punga de sub tavan. Şi în momentul ăla, când s-a atins masa critică şi mai era nevoie doar de scânteie, a luat foc şi buretele şi toate celelalte. Aşadar, punga de gaz formată pe tavan s-a aprins când a făcut masă critică. Este teoria mea, n-aţi mai auzit pe niciunde. Decât în tinerea mea, când mergeam în mină să fac psiho-traumă cu personele care rămâneau după ce se produceau explozii în mină. Şi îmi povesteau ăia: dar noi am intrat a treia zi şi, deodată bum, explozie. Aşa au învăţat şi ei că pungile de gaze rămân. Persistă şi stau acolo până fac masă critică. Doar scânteie le trebuie. Este teoria mea pe care v-o ofer în exclusivitate. Este teoria exploziei pungilor de gaze de la materialele inflamabile adunate în timp, teorie explicată prin viteza de ardere din acel club”. Clubul Infernului!