INCENDIU COLECTIV. Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.
„Infracţiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicităţii) reţinută în sarcina inculpaţilor constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor„, anunţă procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.
Totul, în condiţiile în care în Sectorul 4 al Capitalei primarul şi funcţionarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante, mai spune DNA. Astfel, în calitate de primar, Cristian Popescu Piedone ar fi încălcat legea şi eliberând, la data de 14 ianuarie 2015, acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu, menţionează procurorii.
„Autorizarea funcţionării clubului SC Colectiv Club SRL, ca unitate de alimentaţie publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către Popescu Cristian Victor Piedone , cu sprijinul lui Iofciu Aurelia şi Ganea Luminiţa Larisa, a determinat: – un folos necuvenit pentru S.C. Colectiv Club SRL în cuantum de 62.298 lei. – punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta SC Colectiv Club SRL în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015 prin acceptarea funcţionării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienţi şi angajaţi„, se arată în comunicatul DNA.
Potrivit DNA, în acest fel, „există o legătură de cauzalitate între îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către inculpaţi, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus părţilor civile din prezenta cauză„.
În perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016, 90 de persoane au depus cereri de constituire de parte civilă, dintre care 27 sunt persoane care au suferit vătămări în urma incendiului din club, iar 63 sunt rude ale celor decedaţi. Aceştia au cerut drept daune sume care variază între 30.000 euro şi 2.000.000 euro.
De asemenea, la data de 30 ianuarie 2015, „cu sprijinul inculpatelor Iofciu Aurelia şi Moţoc Sandra Ramona, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, cu încălcarea prevederilor legale anterior menţionate, a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare pentru o altă societate comercială, pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică, deşi restaurantul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”, lucru ce a adus un folos necuvenit societăţii respective în valoare de 147.133 de lei.
DNA a pus sechestru pe bunurile celor cercetaţi, urmând ca dosarul să fie soluţionat de Tribunalul Bucureşti.
Rudele decedaţilor şi răniţii din Colectiv s-au constituit părţi civile în dosarul în care Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu autorizaţia de funcţionare a clubului, aceştia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro.
90 de persoane, răniţi şi rude ale celor care au murit în clubul Colectiv, s-au constituit părţi civile în dosarul în care Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu autorizaţia de funcţionare a clubului Colectiv, aceştia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro.
O pare dintre cei care s-au constituit părţi civile nu au precizat în cadrul cercetării penale sumele pe care le solicită drept daune morale şi materiale, astfel că suma ar putea creşte la momentul judecăţii. În dosar sunt date ca exemplu suferinţele fizice şi traumele psihice prin care trec răniţii şi rudele celor care au decedat.