Al Treilea Război Mondial este pronunţat de tot mai multă lume după ce Rusia a invadat Ucraina. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, l-a atenţionat luni pe secretarul american de stat Antony Blinken că un eşec în oprirea agresiunii ruse în Ucraina ar duce la un conflict global, relatează Reuters.
Adresându-i-se şefului diplomaţiei americane, care a început o vizită în statele baltice, Nauseda a spus că preşedintele rus Vladimir Putin „nu se va opri în Ucraina” şi că lumea este obligată să îi ajute pe ucraineni „prin toate mijloacele disponibile”.
Preşedintele Germaniei, avertisment sumbru: „Războiul din Ucraina va dura”
„Şi mă refer la toate mijloacele, dacă vrem să evităm un Al Treilea Război Mondial. Alegerea este în mâinile noastre”, a declarat el.
Lituania, stat membru al NATO, a trimis ajutor militar în Ucraina şi a primit un număr redus de refugiaţi ucraineni de la începutul invaziei ruseşti la 24 februarie.
După Lituania, Blinken urmează să mai ajungă luni şi marţi în Letonia şi Estonia. Belarus, care are graniţe cu Lituania şi Letonia, a permis Rusiei să lanseze de pe teritoriul său asaltul asupra Ucrainei, după ce a găzduit mai multe săptămâni trupe ruseşti sub pretextul unor exerciţii militare comune.
După întrevederea cu Nauseda, Blinken are programate discuţii şi cu ministrul de externe şi cu premierul Lituaniei.
Anterior, secretarul de stat al SUA le-a spus angajaţilor de la ambasada americană de la Vilnius că invazia rusă din Ucraina a schimbat principiile de bază concepute să menţină pacea între naţiuni.
Războiul din Ucraina. Şiruri de sicrie îngropate în şanţuri, din cauza bombardamentelor care au făcut cimitirul oraşului inutilizabil GALERIE FOTO+VIDEO
„Este important ca oamenii să înţeleagă care este miza de fapt. Aceasta trece dincolo de Ucraina, de statele baltice, chiar de Europa”, a spus Blinken.
Unii diplomaţi de la ambasada SUA din Belarus se află de asemenea la Vilnius, după ce misiunea lor s-a închis săptămâna trecută din cauza îngrijorărilor privind securitatea.
Anul trecut, Belarusul i-a interzis ambasadoarei Julie Fisher să îşi preia postul şi a transmis Washingtonului să îşi reducă stafful, ca reacţie la sancţiunile introduse de SUA din cauza reprimării protestelor din 2020 de către preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
Prezentându-l pe Blinken, Julie Fisher a spus că diplomaţii americani de la Minsk au primit în casele lor familii ale deţinuţilor politici pentru a exprima sprijinul SUA.
„Din păcate, regimul (belarus) a scris neîncetat noi capitole în manualul autoritarismului”, a declarat ea, oferind ca exemple un incident de anul trecut, când Belarusul a forţa aterizarea unui avion pentru a aresta un disident, declanşarea unei crize a refugiaţilor la graniţa poloneză şi sprijinul pentru invazia rusă.
Ţările din NATO şi-au sporit prezenţa în statele baltice în ultimele săptămâni, iar numărul trupelor şi al echipamentelor continuă să crească, au anunţat decidenţi politici.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunţat luni transferul unor trupe americane suplimentare în Lituania, într-o declaraţie după o întâlnire cu omologul său lituanian Gabrielius Landsbergis la Vilnius, relatează DPA.
Un număr suplimentar de 400 de militari americani urmează să ajungă în Lituania în zilele următoare.
SUA au transferat aproximativ 7.000 de militari suplimentari în Europa după invazia rusă din Ucraina. O parte din acest contingent va fi acum staţionat în Lituania, ţară baltică membră a UE şi a NATO.
Blinken a asigurat Lituania şi celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, de solidaritatea SUA. „Angajamentul SUA faţă de Articolul 5 – un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor – este sacrosanct”, a afirmat şeful diplomaţiei americane.
SUA mută trupe pe flacul estic al NATO pe bază de rotaţie pentru exerciţii de antrenament începând din 2014, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina.
Conform unor relatări, în prezent s-ar afla în Lituania aproximativ 500 de soldaţi americani.
În Lituania mai sunt staţionate şi trupe germane. Armata germană conduce grupul de luptă al NATO din Lituania, la o bază din Rukla, care a primit recent întăriri.
Toate cele trei ţări baltice au graniţă cu Rusia, iar Lituania şi Letonia au frontieră şi cu Belarus.
Preşedintele lituanian Gintanas Nauseda a denunţat „înrăutăţirea situaţiei privind securitatea în regiunea baltică” şi a spus că „agresiunea necugetată a Rusiei împotriva Ucrainei arată încă o dată că ea este o ameninţare pe termen lung la adresa securităţii europene şi a securităţii întregii alianţe”.
Nauseda şi Landsbergis au făcut apel la întărirea flancului estic al NATO şi au atras atenţia că Ucraina trebuie susţinută cu tot ce este nevoie pentru a se apăra.
„Nu ne putem permite ca oraşe din Ucraina să devină Srebrenica, Groznâi sau Aleppo. Asistenţa pentru Ucraina trebuie să continue”, a declarat şeful diplomaţiei lituaniene.