Începe bătălia CRUCIALĂ pentru alegerile legislative din Franţa. Extrema dreaptă speră la o intrare în forţă

Pentru a guverna, Macron are nevoie de o majoritate clară în legislativ astfel încât premierul pe care-l va desemna să primească votul de încredere. ‘Această majoritate a schimbării, la ea aspiră țara și este ceea ce merită’, a spus duminică seară noul președinte, manifestându-și speranța că francezii îi vor da majoritatea și la legislative, cum au făcut mereu când a fost ales un nou șef al statului.

Conform unor analiști politici locali, Emmanuel Macron are, pe de o parte, atuul compatibilității atât cu o parte a stângii, cât și cu o parte a dreptei, dar pe de altă parte aceasta poate crea riscul unor contradicții insurmontabile.

Potrivit unui sondaj, mișcarea ‘En Marche!’, creată de Macron în aprilie 2016, ar putea obține între 24% și 26% din voturi pe 11 iunie, în primul tur al legislativelor, devansând formațiunea de dreapta ‘Republicanii’, cotată cu 22% din intențiile de vot, Frontul Național de extremă dreaptă, cu 21-22%, stânga radicală cu 13-15% și Partidul Socialist care ar obține numai 8-9% din voturi.

Însă orice previziune poate fi hazardată dacă avem în vedere că în prezent scena politică franceză se reașează și până pe 19 mai, data limită pentru depunerea candidaturilor, se mai pot face și desface alianțe, iar sistemul de vot majoritar uninominal permite ca în turul doi să concureze chiar și 3-4 candidați într-o circumscripție.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta îl critică în termeni aspri pe Emmanuel Macron, după ce președintele francez a vorbit despre anularea alegerilor din România: „Macron să prezinte probele fraudei la vot”

Elena Lasconi a vorbit la telefon cu preşedintele Franţei. Macron: Toată susţinerea mea în această campanie!

Noul președinte a promis că va dezvălui rapid candidații pe care mișcarea ‘En Marche!’ îi va propune în cele 577 de circumscripții (fiecare circumscripție va avea un deputat în Adunarea Națională) și că aproximativ jumătate dintre ei vor fi nume noi în politică și provin din societatea civilă.

Compoziția echipei guvernamentale va influența de asemenea opțiunile electoratului în acest scrutin legislativ descris adesea în Franța drept ‘turul trei decisiv’ al prezidențialelor.

De asemenea, înfrângerea conservatorilor și a socialiștilor, ai căror candidați au fost eliminați încă din primul tur prezidențial, nu înseamnă în mod obligatoriu că se va repeta la legislative, candidații acestor curente politice tradiționale fiind bine înrădăcinați pe plan local. Iar în cazul dreptei, rezultatul la prezidențiale a fost mai degrabă o înfrângere personală a lui Francois Fillon, afectat de scandalul privind locurile de muncă fictive ale soției sale.

Citeşte şi Klaus Iohannis: Felicitări Emmanuel Macron. Trăiască parteneriatul strategic România-Franţa

Așadar, Republicanii speră să obțină majoritatea în legislativ, să impună o coabitare și să-l forțeze pe Macron să accepte un premier de dreapta. ‘Macron este un colos cu picioarele de lut, ales fără chef și entuziasm’, spune vicepreședintele Republicanilor, Laurent Wauquiez. ‘Suntem învinși, dar nu am murit’, completează el.

La rândul său, Frontul Național (FN) speră să se instaleze solid în spațiul politic odată cu avansul lui Marine Le Pen, care, deși a pierdut președinția, a obținut totuși 10,6 milioane de voturi în turul doi, cel mai bun rezultat înregistrat vreodată de extrema dreaptă în Franța. Totuși, scrutinul majoritar uninominal în două tururi la legislative nu avantajează acest partid, care în prezent are doar doi deputați în Adunarea Națională.

Același lucru este valabil și pentru formațiunea tribunului stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, în pofida celor șapte milioane de voturi primite în primul tur prezidențial, în cazul său un dezavantaj suplimentar fiind dificultatea de a forma alianțe cu comuniștii sau cu ecologiștii.

Cât despre Partidul Socialist, pentru care procentul de numai 6,35% obținut de Benoit Hamon în scrutinul prezidențial echivalează cu un dezastru, această formațiune este în prezent divizată. Astfel, în timp de Hamon dorește o alianță cu stânga radicală la legislative, fostul premier Manuel Valls înclină către susținerea unei majorități prezidențiale a lui Emmanuel Macron.